Miruna Zăvelcă: „Joburile se schimbă, nu dispar”

Cu un rol important în educarea tinerilor în privința noilor tehnologii, Miruna Zăvelcă povestește despre impactul, riscurile și schimbările aduse de inteligența artificială în viețile noastre.

Inteligența artificială (AI) este deja o componentă esențială a vieții cotidiene, influențând domenii precum educația, sănătatea, transportul, divertismentul, ajungând poate chiar să înlocuiască unele interacțiuni umane. În România, integrarea AI în educație a devenit o prioritate națională, reflectată în strategii guvernamentale și inițiative educaționale dedicate.

În ultimii ani, am ajuns să includem inteligența artificială tot mai mult în viețile noastre de zi cu zi. Potrivit unui studiu intitulat „Artificial intelligence in daily life: Views and experiences”, publicat în aprilie 2025 în Pew Research Center, în Statele Unite 79% dintre adulți interacționează cu AI aproape constant sau de mai multe ori pe zi, însă doar 27% își dau seama efectiv că utilizează aceste tehnologii. În România, 51,5% dintre utilizatori au folosit AI pentru a compara produse sau servicii, ceea ce arată că tehnologia a pătruns deja în deciziile cotidiene ale oamenilor, chiar dacă nu întotdeauna conștientizăm acest lucru, potrivit studiului „Radiografia comerțului electronic în România” realizat de easySales și publicat în septembrie 2025. Cele mai frecvente utilizări includ filtrele de spam pentru emailuri, asistenții virtuali (precum Siri sau Alexa) și recomandările algoritmice pentru playlist-uri sau filme, integrate în aplicații de streaming, rețele sociale și comerț electronic.

Totuși, utilizarea acestor tehnologii vine și cu riscuri. Un raport AI Deepfake Threat din 2025 arată că 85% dintre organizațiile de dimensiuni medii și mari din lume au fost atacate de *deepfake-uri, iar 52% dintre acestea au suferit pierderi financiare, unele depășind un milion de dolari. În plus, 47% dintre organizații au raportat consecințe negative din utilizarea AI generativ, cum ar fi erori de conținut sau încălcări ale proprietății intelectuale. Astfel, doar cu toate aceste date în față (printre multe altele), nu este absurd să ne gândim că modul în care este utilizat AI poate scăpa de sub control. Prin urmare, cum putem să ținem pasul cu noile tehnologii, astfel încât consecințele să fie în favoarea noastră?

Ne poate lămuri o femeie implicată direct în educația tinerilor în ceea ce privește domeniul inteligenței artificiale, Miruna Zăvelcă, cofondatoare a Olimpiadei Naționale de Inteligență Artificială, membră în comisia științifică a Olimpiadei Internaționale de AI și asistentă universitară la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București. Ea predă cursuri de AI elevilor și studenților la diverse centre, inclusiv Asociația Nitro pentru educație în AI, și la facultate, și privește cu entuziasm către viitorul tehnologic.

Miruna spune că opțiunea ei de carieră a venit pentru că „m-a inspirat profesorul de la cursul de NLP de la facultate, dl. Liviu Dinu. Abia când am ajuns la master am descoperit cât de minunat este acest domeniu, cât de recunoscuți sunt românii internațional, și mi s-a părut păcat cât de puține ocazii am avut de a interacționa cu domeniul până atunci. Am început să organizez pregătirile și Hackathonul Nitro NLP pentru elevi și studenți în 2022, ca să poată să descopere acest domeniu și să își dea seama dacă e ceva ce i-ar interesa înainte de a fi nevoiți să îl aleagă.”

Deși în mod normal ai zice că domeniile STEM sunt zone dominate de prezențe masculine – și, cum arătam în interviul cu Ștefania Preda, statisticile arată că ierarhiile confirmă, în continuare, această regulă nescrisă, Miruna spune că „oamenii din jurul meu au fost mereu foarte supportive cu fetele din STEM. Atât la liceu, cât și în mediul universitar m-am simțit mereu foarte susținută”.

Am întrebat-o despre implicarea ei în olimpiade, un domeniu în care România a avut mereu rezultate remarcabile și foarte vizibile, care deseori sunt utilizate drept fanion atunci când se vorbește despre rezultatele sistemului de educație din țară, cu toate că cele câteva vârfuri care se remarcă anual nu sunt neapărat reprezentative pentru întreaga masă a elevilor.

„România a fost una din cele 2 țări cu 8 din 8 medalii la IOAI. Nivelul elevilor la AI a crescut extrem de repede, mai ales având în vedere cât de puține materiale de pregătire există pentru ei, în limba română. Rusia, de exemplu, a făcut un mare efort pentru a-și pregăti elevii, centrele universitare au redactat un manual de pregătire, au organizat și NEOAI (olimpiada asiatică).”, spune Miruna Zăvelcă.

Ediția aceasta, desfășurată între 2 și 9 august la Beijing, a reunit 284 de participanți din 53 de țări, iar Miruna a reprezentat Universitatea din București, alături de prof. univ. dr. habil. Dr. Radu Ionescu, și în cadrul Comisiei Științifice Internaționale. Potențialul românesc în domeniu, crede ea, nu lipsește, dar e nevoie de mai mult. „Suntem pe drumul cel bun, avansăm extrem de repede, am avut noroc cu pregătirea de la Nitro din ultimii ani, am făcut judge-ul anul trecut, iar anul acesta va fi prima ediție a Olimpiadei Central Europene de Inteligență Artificială (CEOAI) la Cluj-Napoca. De la stat vrem doar recunoaștere și diseminarea informației. Către noi când există fonduri UE pentru AI, de la noi când mai pregătim cursuri, concursuri etc.”

Când ajungem să vorbim despre riscurile cu care este asociată astăzi utilizarea acestor tehnologii omniprezente, discuția merge firesc către întrebarea esențială: ne putem raporta la AI ca o simplă unealtă sau, având în vedere potențialul său de a fi utilizată pentru dezinformare, manipulare, propagandă sau pentru a vinde orice, și, mai ales, interesele economice și politice ale liderilor din domeniu, putem crede că e mai mult de atât? „Tehnologia în sine este un produs direct al informațiilor citite de pe Internet. Developerii fac multe eforturi pentru a convinge aceste modele să se comporte conform standardelor sociale curente, dar informațiile rele sunt în continuare acolo.”, spune Miruna Zăvelcă.

„Dacă ne referim la utilizarea acestora, oamenii au nevoie să înțeleagă că un AI este un tool, ca Photoshop sau autosuggest-ul de pe tastatura de pe telefon. Dacă nu poți să ai încredere în autosuggest-ul de pe telefon că o să îți sugereze doar adevăruri, atunci nu poți nici în AI. Liderii Big Tech mereu o să își urmeze interesul. Pentru a limita cât control au asupra noastră prin AI, ar trebui limitat accesul lor la informațiile despre noi – cookie-urile sunt un început foarte bun. Hai să limităm și tracker-ele (instrumente care monitorizează felul în care utilizatorii interacționează cu email-urile; n.red.) din mailuri și fingerprinting-ul în activitatea online (un proces prin intermediul căruia se colectează și analizează datele oferite de orice utilizator, astfel încât să i se creeze un profil individual foarte complex; n.red).”

Către finalul discuției noastre ajungem și la felul în care viețile femeilor sunt afectate (sau nu) de AI. Asta dat fiind că 44% dintre 133 de sisteme AI din felurite domenii au demonstrat prejudecăți bazat pe gen, după cum a arătat un studiu realizat de Berkeley Hass Center for Wquity, Gender and Leadership, citat și de Națiunile Unite. Mai mult, un alt studiu încheiat recent a arătat că AI conduce la o distorsionare a modului în care femeile sunt prezentate online. Femeile din câmpul muncii, par să creadă AI-urile, sunt mai tinere și mai puțin experimentate decât bărbații: acesta a fost rezultatul la care au ajuns cercetătorii de la University of California și Stanford, după ce au studiat 1,4 milioane de imagini și videoclipuri, dar și 9 large language models.

„Chiar dacă Internetul se înșală, când ne prezintă astfel de fapte, începem să credem că e adevărat”, a declarat Douglas Guilbeault, unul dintre autori. Un alt experiment, prin intermediul căruia cercetătorii au cerut ChatGPT să genereze în jur de 40 de mii de CV-uri, a arătat că programul presupune că femeile sunt mai tinere și cu mai puțină experiență, opusul fiind valabil în cazul aplicanților bărbați.

Am întrebat-o, deci, pe Miruna Zăvelcă dacă e de părere că femeile sunt mai reticente privind noile tehnologii, având în vedere nu doar asta, dar și deep fake-urile realizate cu ajutorul AI care le pun mai degrabă în postura de victime online, și în general orice ține de aceste disparități și prejudecăți din viața reală care se perpetuează și în AI. „Din ce am văzut, elevele și studentele mele sunt mai precaute înainte de a-și pune încrederea într-o nouă tehnologie. Asta duce la o variație mai mică de outcome, ceea ce nu e greșit. Nu îmi dau seama dacă le-ar impacta mai mult sau mai puțin decât pe bărbați.”, a răspuns ea.

În cele din urmă, am adus vorba și despre amenințarea, reală sau imaginară, pe care oamenii o presupun atunci când vine vorba despre inteligență artificială și piața muncii, care a fost potențată de unii angajatori, mai ales în unele domenii care par mai vulnerabile decât altele.

„Fiecare revoluție a venit cu temerea că vor dispărea joburi și cu realitatea că joburile doar se schimbă. Informatica are de mult puterea de a înlocui o parte enormă din joburi și nu s-a întâmplat. Joburile se schimbă, nu dispar.”