Nadine Voindrouh, o nouă imagine de ziua ei de naștere. Cum arată vedeta la 49 de ani

Nadine Voindrouh a împărtășit o imagine cu ocazia aniversării sale de 49 de ani.

Nadine Voindrouh a împlinit 49 de ani pe 24 februarie și a ales să marcheze momentul într-un mod discret, dar sincer, printr-o fotografie publicată pe Instagram. Fosta vedetă a emisiunii Școala Vedetelor s-a afișat complet nemachiată, într-un selfie care transmite naturalețe și asumare.

Cuprins

1 Cum arată Nadine Voindrouh la 49 de ani
2 Nadine, mesaj emoționant despre traumele copiilor fără familii

Cum arată Nadine Voindrouh la 49 de ani

Imaginea aniversară a fost însoțită de un mesaj despre trecerea timpului și acceptarea vârstei. Vedeta a vorbit deschis despre prezent și despre felul în care privește anii care vin.

„Astăzi împlinesc 49 de ani. Anul ăsta nu știu ce să zic. Însă mă gândesc că, dacă la 49 nu știu ce să mai zic, anul viitor, la 50, ce o să mai fac? Așadar, să ne trăim și să ne bucurăm de anii pe care îi avem!”, a scris ea.

View this post on Instagram

A post shared by Nadine Apostolescu (@nadinevoindrouh)

Postarea a strâns numeroase reacții, iar printre cei care i-au transmis urări s-au numărat foști colegi din televiziune, precum Răzvan Fodor, Elvira Deatcu și Diana Munteanu. Un mesaj apreciat de fani a venit și din partea Cătălina Grama: „La mulți ani senini, Nadine! Ești superbă!”.

Nadine, mesaj emoționant despre traumele copiilor fără familii

Stabilită în Franța din 2021, alături de soțul și fiul său, Nadine Voindrouh are în prezent o prezență publică rară, dar constantă în mediul online, unde publică frecvent mesaje inspiraționale. Absolventă a Facultății de Psihologie, ea abordează adesea teme legate de echilibrul emoțional și vindecarea traumelor din copilărie.

Nadine Emilie Voindrouh, care a devenit cunoscută publicului din România datorită participării la emisiunea „Școala Vedetelor” de la TVR, a vorbit deschis despre traumele pe care le suferă un copil aflat la orfelinat, după ce petrece sărbătorile într-o familie, iar apoi este dus, din nou, la centru.

Nadine și-a reamintit o experiență din copilărie, legată de perioada sărbătorilor, când a petrecut o vreme într-un orfelinat în care a fost plasată chiar de către bunica sa. Tatăl său, de origine africană, a părăsit-o la vârsta de doi ani, iar mama sa, româncă, a decedat când avea doar 6 ani. Acesta este un episod legat de obiceiul unor oameni binevoitori de a lua, în timpul sărbătorilor, un copil de la orfelinat în familia lor, cu scopul de a-i oferi un Crăciun autentic.

Cu toate acestea, ea subliniază că adesea această inițiativă nu îl ajută pe termen lung pe acel copil va suferi și mai mult, văzând o imagine idealizată la care el nu va avea poate niciodată acces după ce va fi readus în orfelinat.

„Nu știu dacă se mai practică torturarea orfanilor de sărbători cu luatul acasă de buni samariteni și adusul înapoi la finalul sărbătorilor. Dacă încă se mai întâmplă, permite-mi să explic: Un om (cuplu/familie) îl aduce acasă pe un copil de la casa de copii pentru că așa cred ei că e bine pentru acel copil – să vadă și el cum e într-o familie. Intenția este una bună, la prima mână, însă efectele asupra copilului sunt devastatoare. 1. Cei mai mulți copii știu cum este într-o familie. Știu ce înseamnă să aibă frați, părinți, bunici, un brad, unchi și mătuși. Ei însă nu mai au toate astea pentru că ceva s-a întâmplat și nimeni nu vrea să-și asume copilul. Familia samariteanului este o nostalgie dureroasă cu atât mai mult cu cât după sărbători se va întoarce la a fi singur și neglijat.

2. Cei care nu știu ce înseamnă o familie o vor vedea pe cea a bunului samaritean și își vor dori să facă parte din ea, și aici se complică dramatic lucrurile pentru acel pui de om al nimănui.

Înainte să plece, i se va face un mic instructaj de către îngrijitorii de la cămin. Îi vor da mici detalii de cum să se poarte PENTRU A MAI FI LUAT ȘI ALTĂDATĂ. Și atunci, copilul, în inocența și naivitatea lui, va începe să facă niște planuri care îl vor face irezistibil în fața acelor adulți care, cu siguranță, vor decide să-l păstreze, și uite așa se termină odată coșmarul vieții lui.

Copilul va pleca în înghiontiturile jucăușe și pline de pizmă ale celorlalți copii care nu au fost atât de ‘norocoși’ să fie și ei ALEȘI pentru a-și petrece sărbătorile în sânul unei familii iubitoare.

Odată ajuns la casa samariteanului, va primi o cameră, un pat, un loc să-și pună hăinuțele. Va primi și câteva cadouri, îmbrățișări și multe priviri milostive.

Va fi centrul atenției, spre frustrarea copiilor samariteanului care nu vor înțelege ce e așa mare lucru cu acest copil care vine și ocupă atât de mult timp și spațiu în familia lor.

Orfanul însă nu va observa mai nimic din toate câte i se întâmplă. Orfanul va trece prin toate cu GRIJA de a nu greși cu ceva, astfel încât să nu-l ducă înapoi. În consecință, va avea grijă să nu mănânce prea mult, să nu vorbească prea mult, să nu consume prea multă apă, să nu doarmă prea mult, să nu lase nicio urmă a prezenței sale. Dacă nu lasă nicio urmă, dacă nici nu se observă ca există, dacă e ca și cum nu ar fi, atunci ce motiv ar avea să îl întoarcă la casa de copii?”

Citește și:
Ce răspuns a oferit Corina Caragea când a fost întrebată dacă este căsătorită: „Va rămâne un secret'

Foto: Arhiva ELLE