De la fake news la siguranța pe Internet

Dezinformarea online este o realitate tot mai prezentă și ne afectează pe toți, indiferent de vârstă și proveniență. Totuși, cum putem face diferența între ce este real și ce nu, într-un mediu plin de informații false? Totul începe cu educația digitală și cu un pic de gândire critică.

În fiecare zi, Internetul ne oferă un flux uriaș de informații – unele utile, altele înșelătoare. Poate că ai dat peste o știre alarmantă care s-a dovedit a fi falsă sau poate ai crezut într-o postare bine împachetată, dar fără nici o bază reală. Dezinformarea online nu este doar o problemă a tinerilor, ci afectează toate categoriile de vârstă. În timp ce tinerii cresc într-o lume digitală în care informația circulă mai repede decât poate fi verificată, adulții și vârstnicii, mai puțin familiarizați cu noile tehnologii, pot deveni la fel de vulnerabili în fața manipulării.

Fenomenul nu este nou, dar amploarea sa a devenit alarmantă. În România, un studiu recent inițiat de World Vision România, intitulat „Generația TikTok a României” și realizat între 27 ianuarie și 2 februarie, cu 1178 de răspunsuri valide, arată că peste jumătate dintre tinerii din mediul rural au întâlnit știri false pe rețelele sociale, iar un procent semnificativ a recunoscut că nu au știut să le deosebească de informațiile reale. Același studiu arată că 79,2% dintre tineri spun că vizualizează conținut de divertisment, 46,3% conținut informațional, 45,7% social, 44,7% educațional, 19,7% politic și 14,8% pagini de știri.

Ce atrage atenția este că 4 din 10 tineri NU verifică informația furnizată pe TikTok, iar 8 din 10 au primit conținut despre alegeri pe platformă. Mai mult de un sfert au distribuit conținut politic în perioada alegerilor.

O altă informație relevată de studiul World Vision România este că un tânăr din 10 și-a pus un diagnostic al unei probleme psihologice (depresie, autism, ADHD) în urma vizualizării de conținut pe TikTok, iar 6 din 10 tineri (61,2%) consideră că TikTok poate oferi sfaturi psihologice viabile, utile. Mai mult, 53,5% dintre tineri consideră că TikTok poate oferi sfaturi medicale utile.

În același timp, un raport al Ministerului Apărării Naționale prezentat în decembrie anul trecut evidenția creșterea numărului de campanii de dezinformare online, menite să creeze panică și să influențeze opinia publică.

Problema cu dezinformarea este nu doar că induce în eroare, ci și formează percepții greșite despre realitate. În timpul pandemiei, teoriile conspiraționiste despre vaccinuri s-au răspândit rapid, conducând la reticență și neîncredere în sistemul medical (și cu siguranță nu este o coincidență că Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF raportează pentru anul trecut cel mai mare număr de cazuri de rujeolă din ultimul sfert de secol în regiunea europeană). În contextul războiului din Ucraina, rețelele sociale au devenit un câmp de luptă digital, unde informațiile false au fost folosite pentru manipulare încă de la debutul conflictului. Sfârșitul lui 2024 a fost un moment de cotitură în contextul alegerilor prezidențiale de la noi, când am descoperit adevărata putere a rețelelor de socializare și cât de repede și ușor pot fi străbătute de informații eronate.

Iar la nivel personal, dezinformarea poate afecta încrederea în sine, relațiile sociale și chiar sănătatea mintală. Un subiect controversat care a împărțit recent Internetul în două tabere a fost cel al nutriției, când creatori de conținut au vorbit despre o alimentație mai mult sau mai puțin sănătoasă, fără a avea o pregătire în acest sens. Astfel, comunitățile din jurul acestor influenceri pot ajunge să urmeze sfaturi fără să le treacă prin propriul filtru, fără spirit critic.

Educație digitală & gândire critică

Toate statisticile pe care le-am înșirat mai sus susțin răspicat nevoia acută de educație digitală și gândire critică. Cum învățăm să navigăm pe Internet fără să ne lăsăm păcăliți? Soluția nu este să evităm utilizarea lui, ci să învățăm să-l folosim cu discernământ. În acest context, TikTok, una dintre cele mai populare platforme în rândul tinerilor, s-a alăturat eforturilor de combatere a dezinformării printr-o inițiativă specială pentru Ziua Siguranței pe Internet, care a avut loc pe 11 februarie, în colaborare cu World Vision România.

Pentru a sprijini utilizatorii în navigarea în siguranță pe Internet, TikTok oferă o serie de instrumente care să personalizeze și să controleze experiența digitală. Astfel, prin *Setările contului, utilizatorii pot alege cine poate descoperi contul lor și cine poate vedea conținutul postat de ei. De asemenea, funcția de *Control Parental permite părinților să gestioneze timpul de utilizare, să restricționeze conținutul și să controleze mesageria directă a adolescenților. *Controlul comunității oferă posibilitatea de a ajusta cine poate urmări, trimite mesaje, comenta sau interacționa cu conținutul personal. *Controlul conținutului oferă gestionarea recomandărilor prin filtrarea cuvintelor cheie, selectarea opțiunii „Nu sunt interesat” sau activarea modului *Restricționat.

Mai mult, adolescenții din Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România au creat videoclipuri educative prin care-i încurajează pe utilizatori să gândească critic, să analizeze conținutul pe care îl consumă și să-și protejeze sănătatea digitală.

Pentru a înțelege mai bine fenomenul dezinformării, dar și al siguranței pe Internet, am stat de vorbă cu creatori de conținut din diferite ramuri ale online-ului, care și-au împărtășit propriile observații legate de experiența lor în social media.

Răzvan Moței este un creator de conținut pe care l-am descoperit prima dată pe TikTok vara trecută, în perioada în care apariția cântărețului Babasha i-a scandalizat pe participanții de la concertul Coldplay. Opiniile lui și modul în care își explică, prin argumente solide, punctele de vedere i-au adus peste 57.000 de urmăritori pe TikTok și 3 milioane de aprecieri pe platformă, ulterior transformând conținutul lui într-unul informativ. Acum, Răzvan promovează pe paginile lui de social media știri și face rezumatul celor mai importante evenimente care au loc atât în țară, cât și în străinătate. Cu toate astea, nu se consideră cel mai bun reper atunci când vine vorba de informarea populației și face apel către consumatorii de Internet să-și ia informațiile, mai degrabă, din surse jurnalistice de încredere. Ba mai mult, el susține că prin răbdare putem evita să picăm în capcana fake news-ului și să nu-l distribuim mai departe.

„Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învățat în acești ani, inclusiv din propriile greșeli, este că cel mai bine e să aștepți înainte să crezi și să distribui o informație. Un exemplu clar este cazul *morții lui Florin Salam. Știrea a fost publicată inițial de un trust de presă foarte credibil, apoi preluată rapid de mii de alte surse. În doar o oră, s-a dovedit că era falsă. De aceea, primul lucru pe care trebuie să-l faci când citești o știre care îți provoacă o reacție puternică – fie furie, fie entuziasm – este să iei o pauză. Nu distribui imediat, nu trimite prietenilor, nu reacționa impulsiv. Pentru că există riscul să devii parte din lanțul de răspândire a unei informații false. Un alt pas important este verificarea. Dacă vezi o afirmație șocantă – de exemplu, că un produs conține substanțe periculoase – caută informații pe Google. Dacă știrea este reală, va fi preluată de surse credibile. În schimb, dacă provine de pe un site obscur, care-ți confirmă exact ce vrei să crezi, e un semn clar de alarmă. Social media este un spațiu de divertisment, nu o sursă sigură și menită de informare. Chiar și presa tradițională mai greșește, dar are mecanisme de corectare. Spre deosebire de jurnaliști, utilizatorii de pe rețele sociale nu sunt obligați să verifice faptele. Iar în era digitală, cel mai mare paradox este că avem acces la informație peste tot, dar e din ce în ce mai greu să găsim adevărul. Așa că, înainte de a crede ceva, pornește cu un grad sănătos de scepticism. Întreabă-te: sursa este de încredere? Informația este verificabilă? Dacă răspunsul este nu e clar, mai bine aștepți.”

Fake news & cyberbullying

Totodată, Răzvan spune că, de multe ori, dezinformarea merge mână-n mână cu bullying-ul online, în special în cazul divergențelor între comunități. Soluția pe care o găsește cea mai eficientă este comunicarea deschisă.

„Cred că, atunci când apar scandaluri pe Internet, e important să nu te grăbești să te poziționezi imediat într-o tabără. În loc să te arunci direct în apărarea unei păreri, mai bine analizezi un pic lucrurile. Internetul nu e format din echipe fixe. Sunt doar oameni care, la un moment dat, se aliază conjunctural. Cel mai bun învățător e momentul în care ‘ți-o iei’. Nu există lecție mai bună decât atunci când îți dai seama că ai greșit. Atunci te doare capul și zici: ‘Bă, am fost cam prost. Hai să văd ce pot învăța din asta.’ Fake news-ul și bullying-ul au în comun faptul că împart oamenii în tabere care nu mai pot comunica. De aici vine și ura care se aruncă dintr-o parte în alta. Am uitat să dialogăm. Nu mai stăm de vorbă, doar țipăm unii la alții din colțurile noastre. Și când urli de la distanță, nu te mai aude nimeni. Dezbaterea reală devine tot mai greu de făcut, pentru că oamenii sar rapid la injurii. Se ajunge la ideea că, dacă nu ești de acord cu cineva, trebuie să-l anulezi complet ca om. Ceea ce nu e adevărat. Poți să nu fii de acord cu o părere fără să desființezi persoana care o are. Iar în momentele în care suntem forțați să ne întâlnim – la vot, de exemplu, sau în situații de criză, cum a fost pandemia – realizăm că nu mai avem nimic în comun. Pentru că nu am mai dialogat de prea mult timp. Cel mai important lucru este să ne punem întrebarea: ‘Oare chiar am dreptate?’. Da, pot să cred că am, pot să am argumente solide, dar dacă plec de la ideea că eu sunt singurul care are dreptate, atunci nu mai e un dialog.”, mi-a mai spus el.

În ceea ce privește conținutul lui, Răzvan este de acord cu faptul că are drepturi depline asupra activității de pe platformele sociale, iar ștergerea unor comentarii inadecvate sau blocarea unor utilizatori violenți sunt justificate, fără ca aceste lucruri să fie considerate cenzură. Totodată, crede că viitorul combaterii dezinformării online e incert. Puterea utilizării AI crește într-o viteză amețitoare, iar lipsa de scepticism ne poate transforma în victime sigure.

„Din păcate, mi se pare că e din ce în ce mai greu să ne dăm seama ce e fake și ce nu. Cred că, dacă nu pornim de la ideea că tot ce vedem pe social media nu este și adevărat, greșim. La urma urmei s-ar putea să ne trezim că ne-am format niște bias-uri care nu sunt adevărate și la care ne va fi foarte greu să renunțăm pentru că am investit timp, energie, share-uri. O să fie din ce în ce mai greu să ne dăm seama ce e adevărat și ce nu. Avem la orizont un deepfake despre care, probabil, într-un an sau doi nu o să-ți mai dai seama dacă e real sau nu. Deja avem voci care pot fi reproduse excelent în AI. Dacă nu punem încă un scut împotriva dezinformării, o să ajungem victime sigure.”, a concluzionat Răzvan Moței.

Mai departe am stat de vorbă cu Cristina Avădanei, creatoare de conținut care a adunat pe TikTok peste 75.000 de aprecieri la postările sale. Cristina are o experiență vastă în lumea online, fiind prezentă pe rețelele de socializare chiar de la începuturile lor. După ce a lucrat în presa scrisă și la radio, a aprofundat și mai mult lumea digitală. Dacă inițial era o consumatoare de divertisment, ulterior a observat cum rețelele se transformă în spații pline de informații diverse, mai mult sau mai puțin verificate, motiv pentru care a lansat un proiect prin care să-i țină pe utilizatori la curent cu ultimele noutăți.

„Cumva așa a luat naștere Social Web, pentru că a apărut acest domeniu. Încercam și eu să fiu la curent cu tot ce se întâmplă și vreau și eu să-i ajut pe alții să fie la curent. Și, în timp, de la un site a ajuns la canal de YouTube, TikTok și acum încerc în diverse forme să prezint informație. Și să țin la curent pe toată lumea, mai ales că acum, în ultimii patru ani, să zic, s-a accelerat foarte mult cu noutățile lansate, cu *tool-urile lansate și rețele sociale și mereu se întâmplă ceva.”, mi-a povestit ea.

Experiența a învățat-o să facă diferența între diversitatea de opinii contradictorii și cyberbulling. Deși face parte dintr-o generație obișnuită cu „tough love”, Cristina face apel la înțelegere și empatie, chiar și în cazul în care s-a făcut o eroare de informare:

„Există o diferență între bullying și diferențele de opinii. Lucrând cu brand-uri, am învățat că trebuie să existe reguli clare pentru comentarii. Deși platforma nu ne aparține, suntem responsabili pentru ce se întâmplă pe pagina noastră. Dacă cineva greșește sau are o părere diferită, e altceva. Dar când apar apelative și atacuri, consider că e perfect OK să filtrez comentariile, mai ales că există opțiunea de a le ascunde automat. Eu vin dintr-o generație crescută cu tough love, unde trebuia să accepți orice ți se spunea. Dar nu cred că asta e sănătos.”

În ceea ce privește sursele știrilor, Cristina susține că putem descoperi informații noi și corecte în social media, însă este bine să verificăm totul și din surse de încredere.

„În primul rând, când vine vorba de știri, adevărul are o singură variantă, în timp ce minciunile sau interpretările pot varia în funcție de informații. Un alt aspect important este emoția pe care o stârnește o știre. Când este vorba de furie, de obicei ceva nu este în regulă, pentru că emoțiile generează engagement, comentarii și like-uri, iar acum toată lumea vrea asta. De asemenea, sursa informației contează mult; toată lumea vrea atenție, iar pe social media scopul principal este să captezi această atenție. Când vine vorba de știri, mai ales dacă nu ești un jurnalist profesionist, trebuie să te bazezi pe fapte clare. Însă, odată cu apariția social media, interpretările și opinia personală pot dilua esența știrii. Mulți caută senzaționalul și scot din context, iar oamenii iau de bun orice văd, iar lipsa de educație face ca acest fenomen să fie și mai răspândit. Educația te învață să cauți mai mult, să te îndoiești de ce citești și să verifici informațiile. Generațiile mai în vârstă, obișnuite cu televizorul ca sursă principală de informare, sunt mai vulnerabile la știrile false, pentru că pe Internet nu sunt conștiente că pot circula informații eronate. Personal, mă documentez întotdeauna când o știre mă deranjează. Dacă un subiect important și adevărat apare, va fi prezent pe mai multe platforme, inclusiv la televizor. Dacă vezi doar pe TikTok sau WhatsApp o informație fără surse clare, trebuie să fii precaut. Pe platformele ca TikTok, Instagram sau Facebook există totuși fact-checking și comentarii care te pot ajuta să distingi dacă informația este corectă sau distorsionată. Comentariile pot fi o sursă importantă de verificare, pentru că acolo pot apărea avertismente despre fake news sau mesaje care instigă la violență.”

O perspectivă psihologică

Maria Carusi a intrat în lumea online în al treilea an de facultate, după o experiență dificilă în programul Erasmus. A început să creeze conținut pe blog, Instagram, TikTok și YouTube. Primul ei cont de TikTok a devenit viral datorită subiectelor sensibile abordate, dar unele reacții negative au copleșit-o, așa că l-a închis pentru o perioadă. Ulterior, a revenit pe Instagram, unde și-a construit treptat o comunitate de susținere, iar acum inspiră zilnic peste 33.000 de urmăritori pe TikTok

„M-am simțit în siguranță și am zis: ‘OK, ăștia sunt oamenii mei.’. Așa că am revenit și am ales să vorbesc despre hărțuirea stradală, iar de data asta aveam mai multă încredere, pentru că eram deja specializată în domeniu, cu două cercetări și două disertații pe această temă. Eram sigură că tot ce spun trece prin filtrul a doi ani de research. M-am concentrat pe promovarea conștientizării hărțuirii stradale, sexuale și a violenței domestice, dintr-o perspectivă psihologică. Mesajul a prins foarte bine, iar oamenii au început să mă asocieze cu acest subiect. Primeam zilnic mesaje și simțeam dorința lor de a discuta deschis despre aceste probleme. În perioada în care stima de sine e la cel mai vulnerabil punct, expunerea la conținut divers poate fi foarte dăunătoare. Înainte, dacă cântai la pian și mama îți spunea că ești cel mai bun, te comparai doar cu trei colegi. Acum, la un click distanță, vezi oameni mai buni, mai tineri, mai frumoși și mai bogați și e OK. Mereu va fi cineva mai tânăr, frumos, bogat. E nevoie de un anumit nivel de dezvoltare ca să integrezi această realitate sănătos și să nu crezi că e ceva greșit la tine. La fel și cu educația sexuală – informația e pe Internet, dar asta nu înseamnă că tânărul știe să o proceseze corect. În plus, anxietatea vine și din frica de a pierde o știre importantă sau din presiunea hustle culture-ului (ideea de a fi mereu în priză, productiv, de a munci neîncetat, n.red.), unde trebuie să devii milionar la 20 de ani. Uităm viața reală și normalizăm ceva ce nu e normal pentru nimeni.”

Maria este de părere că cyberbulling-ul este un fenomen complex și care încă face victime. Ba mai mult, discuțiile violente și pasiunea pe care unii utilizatori de rețele o pun într-un conflict online duc și la apariția unor zvonuri departe de adevăr, ulterior sunt răspândite la scară mai largă.

„Diferența dintre bullying și cyberbullying e uriașă. În online, pare că totul se petrece într-un vid, pe care-l pot închide oricând și să mă prefac că nimic nu s-a întâmplat. Minimizez faptul că o sută de oameni, pe care nu i-am văzut în viața mea, mi-au lăsat comentarii jignitoare, iar ei cred că nu mă afectează, pentru că nu-mi văd reacția. Ceea ce observ des e că, pentru a păstra o imagine impecabilă în fața comunității, creatorii de conținut se autoreglează în privat – vorbesc cu prietenii, plâng în pernă – iar când revin online, pozează în oameni puternici, care nu sunt afectați. Asta întărește ideea că putem trata pe oricine fără respect, pentru că în online nu vedem individualitatea celuilalt. Chiar și când cineva greșește, răspândind informații false, există responsabilitate și consecințe, dar asta nu justifică o sută de comentarii toxice. Ignorarea nu e soluția, dar nici înjuratul. O reacție adecvată într-o situație nepotrivită e, de fapt, o reacție potrivită.”

În ceea ce privește valul tot mai mare de informații cel puțin eronate, Maria, la fel ca Răzvan și Cristina, îi îndemnă pe utilizatori să fie ceva mai sceptici. De asemenea, ea are și o sugestie prin care putem recunoaște mai ușor un fake news: „Un ingredient esențial este scepticismul. E important să am mereu un semn de întrebare la mine și să mă întreb: ce îl recomandă pe acest om să livreze informația în online? De fiecare dată când informația este livrată într-un mod senzațional, menit să îmi stârnească frică sau neputință, prefer să mă opresc și să verific sursele. Îmi dau timp să procesez emoțional ce am citit și să caut surse suplimentare sau să vorbesc cu cineva mai avizat înainte de a trage concluzii sau de a lua o decizie. Și la fel se poate întâmpla și cu știrile, de exemplu. Dacă titlul este prea senzațional, dar informația este corectă, nu ai nevoie de un titlu atât de exagerat pentru a-i face pe oameni să citească. Informația, dacă este corectă, este suficientă pentru a atrage cititorii.”

Scepticismul ca soluție

Pentru a puncta și mai mult importanța scepticismului și a verificării informațiilor din multiple surse atunci când avem în față o serie de informații găsite în social media, Ruxandra Topoloiu, specialist în comunicare World Vision România, vine cu câteva explicații. Fundația se concentrează pe educație, prevenirea abandonului școlar și asigurarea unor condiții mai bune de viață pentru copii. De asemenea, World Vision România a răspuns inițiativei TikTok de a crea un spațiu virtual mai sigur pentru utilizatori, ocupându-se inclusiv de studiul despre care am vorbit deja. Ruxandra mi-a povestit despre provocările cu care se confruntă în special tinerii în online.

„În studiul nostru, 40% dintre adolescenți își creează conturi pentru informare, iar 6 din 10 tineri verifică informațiile de pe TikTok, majoritatea prin Google. Acest lucru indică o dezvoltare a gândirii critice, dar este important ca și adulții să fie mai implicați în educația lor. Fundația World Vision colaborează cu TikTok pentru a încuraja gândirea critică și utilizarea platformei în siguranță. De asemenea, încurajăm empatia și prevenirea bullying-ului și cyberbullying-ului. TikTok a lansat notificări pentru a promova respectul față de ceilalți și pentru a ajuta utilizatorii să raporteze conținutul dăunător, să verifice sursele și să caute mai multe perspective.”

Cât despre soluțiile pentru multitudinea de informații false, Ruxandra crede că este mai bine să îi ajutăm să treacă totul prin filtrul gândirii, să-i învățăm cum să verifice corect o informație, în loc să restricționăm accesul la social media.

„Acest fenomen scoate în evidență o problemă gravă, mai ales în mediul rural: lipsa accesului tinerilor la specialiști, precum medici și psihologi, pentru a discuta despre problemele lor socio-emoționale. Mulți dintre acești tineri nu au oportunitatea de a-și exprima temerile și nu pot apela la adulți sau profesioniști. Deși este greu pentru ei să se deschidă, în special față de părinți care poate nu au educația necesară, este important să încerce să se adreseze specialiștilor, fie prin școli, fie prin intermediul cunoscuților. În plus, tinerii trebuie să fie educați să identifice sursele corecte de informație, în special în cazul sfaturilor nesigure despre nutriție sau sănătate. Educația digitală și consilierea psihologică sunt esențiale pentru a le oferi un sprijin adecvat. Restricționarea accesului la tehnologie nu este soluția pentru evitarea conținutului nepotrivit; educația și informarea sunt esențiale. Tinerii vor migra spre alte platforme, iar interesul lor pentru tehnologie rămâne. De la vârste fragede, încep cu YouTube, apoi WhatsApp, și ulterior ajung pe rețelele sociale. Platformele permit personalizarea conținutului, iar utilizatorii pot accesa informații educaționale de calitate. În plus, printr-o colaborare cu TikTok, copiii din Consiliul Consultativ al Copiilor din World Vision au realizat videouri pentru a ajuta tinerii să folosească platforma în siguranță, cu sfaturi clare și adaptate limbajului lor. Aceste mesaje venite de la colegi de vârstă sunt mult mai credibile și eficiente, ajutându-i să folosească platforma responsabil.”, mai spune ea.

În final, putem fi de acord că dezinformarea este o problemă reală, iar viteza cu care circulă informațiile neverificate în social media este îngrijorătoare. Cu toate astea, în ciuda mecanismelor de manipulare și propagandă, putem combate fenomenul conștientizând că este esențial să verificăm o știre sau o informație venită în special de pe o platformă de divertisment. Următoarele luni ne vor pune din nou la încercare prin noua campanie electorală, în fața căreia trebuie să rămânem vigilenți.