Ștefania Preda, despre tehnologie și AI: „Când aproape totul devine posibil, adevărata provocare devine alegerea”

Citește un dialog necesar despre tehnologie, puterea cu care vine la pachet și responsabilitatea de care ar trebui să fie însoțită utilizarea ei la scară largă, cu o tânără specialistă ce recunoaște și riscurile, și posibilitățile avansului în Machine Learning.

Deși tot mai multe femei aleg să studieze domenii tehnice, prezența lor în poziții de decizie sau în roluri specializate de vârf rămâne modestă. În ultimele două decenii, interesul pentru cariere în știință și tehnologie a crescut constant, însă drumurile profesionale ale femeilor din STEM (știinţă, tehnologie, inginerie, matematică; n.red.) continuă să fie marcate de diferențe în termeni de oportunitate și reprezentare. Într-o lume în care tehnologia modelează aproape fiecare aspect al vieții, iar AI-ul este tot mai prezent în multiple domenii de activitate, aceste diferențe nu mai pot fi privite ca o problemă secundară, ci ca un factor ce influențează direct inovația și echitatea socială.

Potrivit datelor Eurostat publicate în martie 2024, doar 32,8% dintre absolvenții de studii superioare din domeniile STEM din Uniunea Europeană în 2021 erau femei. România se află peste medie, cu 42,5% absolvente în aceleași domenii, un procent care arată un interes real pentru știință și tehnologie. Totodată, conform raportului She Figures 2024 al Comisiei Europene, care analizează perioada 2018-2021, numărul femeilor în poziții de conducere în instituții de cercetare din România este în creștere, deși rămâne sub media europeană.

În sectorul IT&Comunicații, aproximativ 26% dintre specialiști sunt femei – un procent semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, dar care ascunde în continuare dezechilibre la nivelul ierarhic și în funcție de tipul de rol ocupat. Fenomenul e similar și în mediul academic: deși femeile sunt prezente în număr mare la începutul carierei universitare, proporția lor se reduce constant spre vârful ierarhiei.

Între timp, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale a transformat multe aspecte ale vieții cotidiene, de la recomandările online și diagnosticarea medicală până la optimizarea transportului sau dezbaterea unor subiecte profund emoționale cu roboți, cu toate consecințele care decurg de aici. AI aduce eficiență și automatizare, dar poate amplifica prejudecăți dacă este antrenat pe date dezechilibrate. Dincolo de beneficii, AI-ul este folosit intens și pentru propagandă, videoclipuri realizate impecabil fiind răspândite în mediul online cu o viteză greu de controlat, ajungând la un public care nu e suficient de educat încât să distingă între ceva generat artificial și realitate. Iar expresia „AI-ul o să ne ia job-urile”, o temere legitimă dacă ne uităm cum din ce în ce mai multe task-uri sunt automatizate, fără să mai necesite implicare umană, a devenit comună.

Motivele enumerate până aici (dar și altele) m-au împins să încerc să înțeleg mai bine fenomenul, iar în acest sens am stat de vorbă cu Ștefania Preda, absolventă a Facultății de Informatică de la Cambridge, care a ales să lucreze în Machine Learning, ramură a AI prin care computerele învață să identifice tipare și să ia decizii din date, fără a fi programate explicit pentru fiecare situație. Ea a urmat un master în Machine Learning la UCL, iar o parte din cercetarea ei în lingvistică computațională a fost publicată la conferința ACL în 2022. În prezent Ștefania este Machine Learning Engineer la Liftoff, în Londra, unde dezvoltă noi modele pentru real-time bidding în publicitatea mobilă.

ELLE: Cum ai ajuns în poziția în care te afli acum și ce te-a motivat să urmezi o carieră atât de ambițioasă în domeniu?

Ștefania Preda: Un șir lung de întâmplări norocoase, și multă curiozitate. Nu mi-am planificat cu atenție cariera, și nici nu cred că ar fi fost posibil, fiind vorba de un domeniu în continuă schimbare. La fiecare pas m-am lăsat ghidată de ce mi-a stârnit cel mai mult interesul. La început, a fost matematica, pe care am iubit-o de mică. Când am descoperit informatica la liceu, mi-a fost clar că e ceea ce vreau să fac mai departe. La facultate, am încercat să explorez subiecte cât mai variate și să descopăr latura informaticii care mă pasionează cel mai mult. Aceasta nu a întârziat să apară, căci m-am îndrăgostit pe loc de Machine Learning. Iar probabil acesta nu este sfârșitul, căci continui să fiu deschisă și să urmez cu pasiune orice observ că îmi stârnește curiozitatea.

ELLE: Domeniile STEM sunt încă percepute ca predominant masculine. Te-ai confruntat cu obstacole în acest sens?

Ș.P.: Sunt extrem de recunoscătoare părinților mei, care sunt amândoi profesori de matematică și informatică. Așadar, crescând, nu am asociat niciodată aceste domenii cu masculinul și cred că această perspectivă timpurie m-a protejat foarte mult ulterior de alți factori externi. De asemenea, am întâlnit de-a lungul timpului colege și profesoare extraordinare, care m-au inspirat enorm și mi-au adus mereu aminte că talentul, dedicarea și creativitatea nu au nici o legătură cu genul.

ELLE: ChatGPT și alte modele AI au intrat rapid în viețile oamenilor, fiind folosite pentru muncă, școală sau pentru nevoi personale. Pe de altă parte, aceleași tehnologii pot fi exploatate pentru propagandă și manipulare, iar liderii Big Tech sunt adesea acuzați că profită de ele pentru interese economice sau politice. Din perspectiva ta, care crezi că este cel mai mare risc: tehnologia în sine sau modul în care este controlată? Cine ar trebui să fie responsabil pentru controlul AI?

Ș.P. : Tehnologia este întotdeauna o oglindă care scoate la lumină cele mai adânci aspecte ale umanității. Riscul unui instrument atât de puternic stă, desigur, în mâinile celor care îl controlează. Unul dintre pericolele imediate, și, după părerea mea, adesea subestimate, este concentrarea puterii în mâinile câtorva actori care decid cum arată întreg viitorul nostru economic, politic și cognitiv. Cred că puterea, și deci responsabilitatea, trebuie să fie cât mai distribuită: între state, companii, dar și societatea civilă. Nu avem nevoie doar de reglementări și restricții, ci mai ales de educație critică, transparență și participare activă din partea tuturor. Este periculos să devenim simpli consumatori pasivi.

ELLE: Crezi că femeile ar fi mai reticente decât bărbații în fața noilor tehnologii? Spre exemplu, am fost martorii online ale unor situații în care imaginea unor femei era compromisă prin videoclipuri fake.

Ș.P.: Din experiența mea, femeile din STEM nu sunt mai reticente în adoptarea noilor tehnologii. Deși multe studii arată că, în general, rata de adopție a inteligenței artificiale este mai scăzută în rândul femeilor. Un studiu realizat de Boston Consulting Group a arăta că femeile care lucrează în domeniul tech utilizează aceste tehnologii chiar mai mult decât bărbații din aceleași meserii. Expunerea și educația joacă un rol esențial în depășirea barierelor generate de stereotipuri și discriminare. Este important ca femeile să folosească inteligența artificială, atât pentru propria lor dezvoltare profesională, cât și pentru a contribui, prin perspectivă și input-ul lor, la antrenarea unor modele mai echitabile și mai reprezentative pentru întreaga societate.

ELLE: Te uiți cu pozitivitate sau cu îngrijorare către viitorul influențat de AI?

Ș.P.: Oscilez foarte mult între entuziasm și îngrijorare. Pe de o parte, posibilitățile de creație sunt aproape infinite. Cu ajutorul AI, ceea ce altădată ar fi cerut ani de pregătire sau resurse, astăzi poate fi la câteva prompt-uri distanță. Într-un fel, asta te obligă să ajungi mai repede la esență, la sens. Când aproape totul devine posibil, adevărata provocare devine alegerea: să decizi ce merită cu adevărat creat, ce este util și valoros. Pe de altă parte, cred că dezvoltările în AI accelerează într-un ritm mult mai alert decât societatea este capabilă să reacționeze. Momentul în care AI va depăși gândirea umană sau va deveni conștientă deja nu mi se mai pare de domeniul science-fiction. Dar chiar și fără a ajunge la nivelul unei superinteligențe, gradul actual de automatizare ridică deja mari semne de întrebare, mai ales prin potențialul de a adânci accelerat dezechilibrele economice și dezastrele climatice. Cred că va trebui să găsim noi forme de organizare socială și economică, care să funcționeze în beneficiul oamenilor, împreună cu tehnologia, dar mulți lideri încă refuză să vadă asta.

ELLE: Ce schimbări crezi că aduce AI-ul în piața muncii: vor dispărea joburi sau, dimpotrivă, vor apărea unele noi?

Ș.P.: Cred că piața muncii nu va arăta ca nimic din ceea ce știm deja. Modelul în care ne alegem o meserie când suntem tineri și o practicăm într-un mod similar toată viața deja nu prea mai funcționează. Va trebui să rămânem deschiși, să ne adaptăm, să fim creativi, să folosim tehnologia în beneficiul nostru și să ne găsim acel lucru personal al fiecăruia cu care putem face o diferență reală în lume. Cred, de asemenea, că vom suferi un skill gap (diferența dintre abilitățile pe care angajații le au și abilitățile necesare pentru a îndeplini cerințele unui job; n.red.) în fiecare domeniu automatizat. În IT, cred că deja se văd primele semne. Sunt tot mai puține roluri entry-level pentru programatori, deci tot mai puțin tineri cu o expunere reală în domeniu. Iar cu cât mai mult cod este scris de modele AI, cu atât generațiile de programatori vor stăpâni mai puțin bazele tehnice. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, în care sisteme întregi vor fi programate de AI, înțelegerea subtilităților tehnice va fi o resursă rară și prețioasă.

ELLE: Ce crezi că urmează în viitorul apropiat în domeniul tău de activitate?

Ș.P.: Cred că va urma o eră a modelelor hiper-personalizate. În Machine Learning, una dintre cele mai mari provocări a fost mereu personalizarea conținutului pentru fiecare utilizator. De exemplu, în domeniul publicității, în care lucrez, fiecare reclamă pe care o vizionezi online este aleasă pe baza profilului tău, construit automat din date precum interacțiunile tale anterioare, achizițiile, preferințele de navigare sau timpul petrecut pe anumite pagini. Prin GenAI se poate ajunge în principiu la o personalizare totală, în care fiecare persoană are o experiență digitală unică, creată în timp real pentru nevoile și preferințele sale. Cum ar putea arăta asta? Nu doar o reclamă potrivită profilului tău, ci un spot publicitar conceput special pentru tine – cu vocea, tonul și estetica pe care le preferi, cu un mesaj care îți atinge exact valorile și emoțiile din acel moment. Dar atunci când algoritmii ajung să ne cunoască mai bine decât ne cunoaștem noi înșine, devine mai important ca niciodată să păstrăm controlul asupra datelor noastre și să înțelegem cum sunt folosite. Altfel, riscăm ca nu produsul să fie personalizat pentru noi, ci noi să devenim produsul.