ELLE HEALTH: Sănătatea după algoritm

Digitalizarea medicinei e un subiect despre care s-a vorbit deja enorm, speculațiile și speranțele depășind, însă, realitatea. Câțiva medici care au adoptat tehnologia și comunicarea online cu brațele deschise, premiați la Gala Doctorului Digital, își împărtășesc onest gândurile despre subiect.

„Regele e furios pe Papă, iar oamenii își transmit boli care pot fi prevenite cu ușurință; în ce an suntem?”. E un Tweet viralizat în ultimele zile, tradus în mai multe limbi și care surprinde perfect realitatea momentului. E 2026, iar Donald Trump, președintele american celebru, printre altele, și pentru că s-a tratat preventiv pentru Covid-19 cu hidroxiclorochină, un medicament pentru tratamentul malariei (și care a numit ca Secretar al Sănătății un om care a susținut că vaccinurile provoacă autism sau că evreii așkenazi și chinezii sunt imuni la coronavirus), îl atacă prin declarații pe Papa Leon, care pledează pentru pace.

E lumea în care trăim și în care orice afirmație scandaloasă e înlocuită rapid, în ciclul nesfârșit al știrilor, de alta încă mai ofensatoare. Spre exemplu, chiar în acest moment Internetul local dezbate intens problema unor bannere apărute în București, care susțin că „prin cezariană, lipsa dilatațiilor și contracțiilor se transmite genetic de la mamă la fiică”.

Din nou, e doar un exemplu de dezinformare medicală crasă, în lungul șir al leacurilor promovate în neștire, uneori asociate cu chipurile unor medici sau celebrități, al informațiilor trunchiate sau de-a dreptul false menite să inducă panică sau neîncredere în sistemul medical sau să vândă proceduri, tratamente și, în general, miracole. Acesta e peisajul care încadrează sănătatea, pe care ne-o imaginam, cu ani înainte, mult avansată la acest moment, și complet digitalizată.

Digitalizarea poate însemna orice, de la dosare accesate cu un click de oriunde, atât de pacient, cât și de medici, la consulturi online și până la utilizarea celor mai avansate tehnologii și softuri pentru a face mai bune viețile tuturor, fie că vorbim despre wearables, fie despre compararea cazurilor cu baze uriașe de date similare, pentru a stabili cel mai eficace tratament. Cerul e limita, ni se promitea odinioară, dar cerul pare destinația multora, mai cu seamă că refuzul, uneori din considerente religioase, de a apela la știință sau amestecul convingerilor greșite și al superstițiilor în desfășurarea actelor medicale pune piedici serioase progresului.

Acesta e contextul în care Ringier România a organizat Gala Doctorului Digital, care a recompensat profesioniștii din sănătate care au făcut, într-un fel sau altul, pași decisivi în a integra tehnologia în activitatea lor, nu doar în privința adoptării celor mai noi informații, aparate sau tehnici, ci mai ales când vine vorba despre prevenire și comunicare mai eficientă cu pacienții. Am vorbit cu unii dintre ei despre beneficiile și neajunsurile răspândirii informațiilor în mediile digitale, dar și despre cum avansul tehnologiei e un câștig uriaș.

Medicul digital: cine și de ce?

Specializat în medicină internă și cardiologie, Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu a fost președintele Societății Române de Cardiologie, a lucrat timp de decenii la Spitalul de Urgență Floreasca și și-a petrecut 22 de ani muncind la Terapie Intensivă Cardiologică. Experiența îndelungată în spital, dar și în cabinetul propriu, l-a convins că lansarea unei aplicații mobile menită să calculeze riscul cardiovascular al pacienților și să-i determine pe aceștia să ia măsuri de prevenție, DAHNA, e o idee bună.

Aplicația, pe care am instalat-o îndată ce am aflat de existența ei, alcătuiește un profil cardiometabolic complet (și anonim) și dă indicații de stil de viață, de la exerciții până la meniuri, care să scadă semnificativ riscurile. Și asta pentru că, spune medicul, practica i-a arătat că prevenția în cazul bolilor cardiovasculare, în continuare prima cauză de mortalitate în România, este aproape inexistentă, motiv pentru care persoane cu vârste între 35 și 45 de ani suferă infarcturi sau accidente vasculare cu consecințe grave.

„Mi-am pus întrebarea ce am putea face ca să nu se ajungă în astfel de situații, și acesta este motivul pentru care am migrat în ultimii 10-15 ani spre prevenție. Și când eram președintele Societății Române de Cardiologie am lansat programul Totul pentru inima ta, pentru că noi, medicii, suntem foarte buni în conferințe științifice, simpozioane la vârf, dar cât situația bolilor cardiovasculare în România rămâne neschimbată, înseamnă că ne uităm într-o direcție complet greșită. Suntem foarte mândri că am început să construim spitale regionale, au apărut lanțuri private, toate se ocupă de pacienți bolnavi. Dar cred că direcția în care ar trebui să se îndrepte preocupările în medicină, nu doar cardiologie, este prevenția. Iar prevenție înseamnă, în primul rând, educație, care să înceapă de la școală. Ce tratăm noi, de fapt, sunt niște eșecuri ale sistemului. Încercăm să ținem pasul cu cele mai recente achiziții în cunoașterea bolilor, mecanismelor, în imagistică, în tratament, dar nu facem prevenție.” Aceasta ar putea începe, spune el, poate la Școala Altfel, urmând exemplul Finlandei, care a reușit să scadă dramatic mortalitatea acestor boli prin educație de la vârste mici.

Aplicația DAHNA, dar și alte inițiative ale medicului Tatu-Chițoiu, precum materialele pentru o televiziune digitală realizate cu ceva timp în urmă (proiect pentru care a luat și licență CNA) sau platforma Cardio Science, dedicată profesioniștilor din cardiologie, sunt demersuri care se îndreaptă în direcția prevenirii mortalității uriașe a afecțiunilor pe care le tratează specializarea lui. „Este o aplicație gratuită în care oricine poate să-și calculeze riscul de a face o boală cardiovasculară, cu foarte multe sfaturi și rețete, care face și conexiunea cu medicul de familie, cu laboratoare. Am ajuns la 40 de mii de utilizatori, pare mult la prima vedere, dar e infim la nivelul populației. Ne zbatem și găsim foarte greu susținere.”

„De ce unii oameni au avut emailuri din 2000 și alții abia în 2020? Până la urmă, fără email nu exiști în ziua de azi”, îmi răspunde Răzvan Vintilescu când întreb ce l-a determinat să-și extindă activitatea mult dincolo de cabinet. E specialist în medicină de familie, cu competențe în ozonoterapie și medicină generală, și a dezvoltat online două formate editoriale, cu care a strâns aproape un milion de urmăritori și milioane de vizualizări, și spune că analogia cu emailul se aplică și digitalizării în medicină.

„Prevenția adevărată nu se poate face corect în cabinet, pentru că e nevoie de zeci de ore de educație medicală. Nu de 15 minute, în care medicul spune o poezie și presupune că pacientul o învață pe de rost. În realitate, pacientul e stresat și uită ce a spus medicul imediat ce a ieșit din cabinet. Dar, dacă aude informații corecte și utile, zi de zi, în timp ce e relaxat și se poate concentra, prevenția unor boli e mult mai bună. Eu mi-am dat seama de lucrul acesta printre primii.”

Dr. Daniela Ionescu, medic primar ORL și fondatoarea Clinicilor ORL Dr. Daniela Ionescu, și ea câștigătoare a unui trofeu la Gala Doctorului Digital, mărturisește că grija pentru pacient a fost primul lucru la care s-a gândit. „Motivația principală a fost pacientul. În medicină, timpul contează, claritatea contează, iar accesul rapid la informație poate schimba complet experiența unui om care are o problemă de sănătate. Am văzut că mulți pacienți ajung târziu la consult, caută răspunsuri în locuri nesigure sau se pierd într-un sistem complicat. De aceea, am ales să investim în soluții digitale care simplifică traseul pacientului: am construit o aplicație mobilă pentru orientare și diagnostic la distanță, cu integrare AI, dezvoltăm un chat inteligent care poate transcrie conversațiile dintre pacient, recepție și medic într-un raport medical clar și lucrăm la un sistem AI de customer care. Pentru mine, digitalizarea nu înseamnă tehnologie de dragul tehnologiei, ci grijă mai eficientă pentru pacient.”