Singurătatea se reduce mai greu prin evitare și mai ușor prin înțelegerea ei. Ca apoi să acționezi concret, așa cum e sănătos pentru tine.
:contrast(8):quality(75)/https://www.elle.ro/wp-content/uploads/2026/06/singuratate.jpg)
Singurătatea este o experiență emoțională dureroasă, deci nu e o surpriză dorința de a nu te mai simți așa. Problema apare atunci când alegi soluții care oferă doar o alinare temporară, fără să rezolve cauza reală a disconfortului. În timp, aceste strategii pot amplifica izolarea, nemulțumirea și ajung să devină o exersare a unor comportamente ce devin chiar periculoase, inclusiv pentru sănătatea fizică.
Adică pur și simplu fantasmezi cu ochii deschiși. Petreci mult timp imaginându-ți relația perfectă, partenerul ideal sau momentul în care cineva îți va schimba complet viața. Aceste scenarii pot fi plăcute, dar te îndepărtează de realitatea prezentă. În loc să construiești conexiuni reale și să investești în relațiile existente, ajungi să trăiești mai mult în posibilități, în imaginar, decât în experiențe concrete.
Și iată cum negarea devine calea mai ușoară. Îți spui că nu ai nevoie de nimeni, că te descurci perfect singură sau că relațiile nu sunt ceva extraordinar. Independența este valoroasă, însă atunci când devine o metodă de a masca nevoia firească de apropiere emoțională, ea poate contribui la menținerea problemei.
… iar asta e o modalitate să nu rămâi niciodată singură cu propriile gânduri. Desigur, umplerea de program nu se referă doar la partea profesională. Da, poți munci mult, să îți iei diferite colaborări în plus față de job-ul stabil, accepți diferite sarcini în plus la serviciu, dar și în timpul liber accepți orice invitație de socializare, ai activități care umplu până la refuz fiecare moment liber și ca atare nu există perioade de liniște sau de introspecție. Doar că agitația aceasta constantă nu elimină sentimentul de singurătate, iar modalitățile eficiente de autoreglare (sport, întâlniri cu prietenii) trec granița către excesul nesănătos.
… doar pentru a nu fi singură. Atunci când principalul criteriu pentru alegerea unui partener este evitarea singurătății, există riscul să ignori incompatibilități importante, semnale de alarmă sau comportamente, inclusiv ale tale ca răspuns la cele ale partenerului, care nu îți fac bine. O relație începută din teamă poate reduce temporar disconfortul emoțional, dar rareori aduce sentimentul de apropiere autentică pe care-l cauți.
Serialele, jocurile, video-urile amuzante, diferite emisiuni pot reprezenta modalități sănătoase de relaxare. Totuși, atunci când sunt folosite exclusiv pentru a amorți emoții dificile, ele devin o formă de evitare care se numește autoliniștire. Singurătatea dispare pentru că nu te mai gândești la ea câteva ore, dar revine atunci când distragerea se termină. Iar împreună cu aceste comportamente în relație cu ecranele pot apărea și altele adiacente, precum consumul de alcool, ronțăitul fără măsură. Evident, la capitolul ecrane intră și telefonul, iar aici ramificațiile sunt de asemenea complexe. Scroll-ul nesfârșit pe rețelele sociale poate crea impresia unei conexiuni cu ceilalți, însă în realitate interacțiunile sunt mai degrabă superficiale. În plus, expunerea constantă la imagini idealizate ale vieții altor persoane poate accentua sentimentul că tu ești singura care nu are suficienți prieteni, activități sau o relație de cuplu.
Mesajele, aprecierile, complimentele sau atenția primită din partea altor persoane pot oferi o doză rapidă de confort emoțional, cu efect limitat. Dacă starea ta de bine depinde exclusiv de reacțiile celor din jur, vei avea nevoie constant de confirmări externe pentru a te simți valoroasă și conectată. Iar asta te poate duce și către relaționarea cu persoane indisponibile emoțional, care inițial sunt foarte drăguțe, ofertante emoțional, poate chiar fac love bombing, dar apoi dispar și lasă și mai pregnant în urma lor sentimentul de singurătate.
Foto: PR