Afirmații pozitive despre iubire și găsirea unui partener care de fapt îți sabotează viața amoroasă

Vrei o relație sănătoasă? Aceste afirmații pozitive reflectă tipare de gândire și comportamentale care trebuie schimbate.

Prin aceste afirmații pozitive consideri că îți restructurezi gândirea, că te convingi tu pe tine să te privești mai blând, mai optimist. În același timp, din punct de vedere relațional, e o modalitate de a trimite o intenție în Univers sau de a-ți reaminti cine ești sau cum vrei să se prezinte un potențial partener sau actuala relație de cuplu. Minusul?

De a te duce spre o direcție de tipul gândire magică – plasez partea mea de responsabilitate în cuplu în exterior, nu mai trebuie să fac, să depun efort, las astrele să facă ele munca în locul meu. În același timp te duci către neputință și a-ți ceda puterea, dacă soarta nu a decis, nu a așezat lucrurile cum trebuie pentru tine, atunci nu ai ce să mai faci… Cu ce intră în conflict? Cu capacitatea ta de decizie, cu nevoia de conectare, și îți menține un tipar de evitare a intimității din teama de a nu fi rănită din nou.

Merit totul!

Și oare în ce constă acest tot și în ce tipuri de relații, cu ce cost, intri pentru a-l obține? Acest tot poate reflecta și niște exigențe foarte ridicate, nerealiste care îți alimentează nemulțumirea că nu apare persoana care să bifeze absolut toate punctele din listă. Este mai degrabă o raportare la o imagine ideală, iluzorie de partener. Dezamăgirea devine astfel foarte predictibilă căci relația în care te afli nu se subscrie acestui model de perfecțiune.

Eu sunt bună și ca atare voi primi bine înapoi

Din păcate lucrurile nu funcționează chiar așa, altfel nu ar exista cazuri de femei minunate cu inimile frânte de bărbați care nu aveau maturitatea emoțională să le aprecieze, să își asume o relație autentică ori să țină cont și de ceea ce aveau nevoie aceste femei. Bunătatea este o trăsătură neprețuită, ea devine sabotoare când se transformă într-un mecanism de adaptare. Deoarece mă tem să nu fiu criticată, judecată, mă tem să nu ne certăm și să fiu abandonată, atunci sunt bună și fac pe plac, nu cer, nu pun limite, am răbdare nesfârșită și iert iar și iar fără să existe o discuție sau partenerul să pună în practică anumite schimbări comportamentale importante.

Ce-i al meu e pus deoparte

Un alt tip de gândire magică, poate rulat mult ca expresie și în familie, care cumva îți aduce alinare când singurătatea este apăsătoare și dezamăgitoare. Riscul ei? De a nu-ți analiza alegerile și tiparele relaționale de până acum, să repeți același lucru care te aduce mereu în același punct. Dacă programul tău include casă și serviciu, ieși extrem de rar și practic nu te expui, muncești enorm și nu ai timp nici de tine, care sunt șansele de a cunoaște pe cineva? Alegi să intri în povești cu bărbați căsătoriți sau aflați deja în relații? Să cochetezi cu bărbați despre care știi bine că preferă prieteniile cu beneficii, aventurile? Ori cu care relația nu se desfășoară nicicum așa cum îți dorești, nu oferă acel minim necesar rezonabil realist? Cum să cunoști și să pornești o altfel de relație cu altă tipologie de bărbat, dacă te învârți în același tipar?