Accesul egal la sănătate pentru familiile de același sex, judecat pe 16 decembrie la CCR

„Familiile LGBT nu au niciun statut legal în România, motiv pentru care membrii lor nu-și pot fi alături în caz de boală”, au semnalat Victor Ciobotaru și Florin Buhuceanu într-o acțiune înaintată instanței în 2017. După ani de așteptare a unei decizii care să confirme că drepturile celor doi au fost încălcate, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) vor analiza caracterul discriminatoriu al legii care definește statutul de co-asigurat pentru soți.

Cazul este programat pe agenda CCR pentru marți, 16 decembrie 2025, în cadrul ședinței ce începe la ora 10:00, și va fi transmisă live pe pagina instituției: www.ccr.ro/no-live/. În fața Curții se vor prezenta Victor Ciobotaru și Florin Buhuceanu, reprezentați de avocata Iustina Ionescu, cu sprijinul Asociației ACCEPT și Centrului Euroregional pentru Inițiative Publice – ECPI.

Victor Ciobotaru și Florin Buhuceanu formează o familie încă din 2015. Sunt cetățeni români, trăiesc, muncesc și plătesc taxe în România. Deși familia lor se bazează pe iubire și sprijin reciproc, nu își pot oficializa relația în România și nu se pot bucura de statutul legal de soți, pentru a-și fi alături la bine și la rău.

În 2017, Victor Ciobotaru se afla în fața unei crunte suspiciuni medicale, într-o perioadă în care nu dispunea de propria asigurare de sănătate. Avea 29 de ani, era proaspăt admis la master, iar contractul de muncă anterior se încheiase. Alături de partenerul său, Florin Buhuceanu, a solicitat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB) recunoașterea sa ca persoană co-asigurată, în calitate de partener de viață fără venituri, aflat în întreținerea partenerului său Florin Buhuceanu, contribuabil.

CNAS și CASMB au respins cererea, motivând că prevederile legale se aplică exclusiv persoanelor care au calitatea de „soț/soție”, în ciuda tuturor dovezilor că cei doi formau o familie. Victor Ciobotaru și Florin Buhuceanu au contestat decizia în 2018, iar abia în 2019 instanța a decis că există îndoieli serioase privind constituționalitatea prevederilor care exclud partenerii de viață de același sex de la co-asigurare, pentru că aceștia nu se pot căsători.

„În timp ce justiția și legiuitorii din România amână să ia măsuri care să protejeze familiile noastre, zeci de mii de români suferă în fiecare zi din această cauză. Ei nu se pot vizita la spital în cazul unor probleme de sănătate, nu pot moșteni tot ce au construit împreună într-o viață și nu se pot reprezenta reciproc în situații disperate, de viață și de moarte, când unul dintre parteneri este incapacitat, așa cum pot face familiile căsătorite. În ochii statului, viața de familie, siguranța, sănătatea și necazurile noastre sunt mai puțin importante decât cele ale persoanelor heterosexuale. Avem încredere că decizia judecătorilor CCR, care vor analiza mâine situația familiilor noastre, va fi una care să ne facă dreptate”, spune Victor Ciobotaru, partener în cadrul unei familii de același sex din România și director executiv al Asociației ACCEPT.

Curtea Constituțională a României a fost sesizată pentru a clarifica dacă articolele dedicate din Legea sănătății și din Codul fiscal încalcă dreptul la nediscriminare, dreptul la viață privată și de familie și dreptul la ocrotirea sănătății. Odată cu această sesizare, procesul principal a fost suspendat până la pronunțarea CCR. Dosarul se află pe rolul CCR din 2020 și a așteptat până în decembrie 2025 să fie programat pe ordinea de zi.

Între timp, Victor Ciobotaru și Florin Buhuceanu, împreună cu alte 21 de familii, s-au adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), care a pronunțat în 2023 Hotărârea care obligă România să adopte legislație națională de protecție și recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex. Până în prezent, statul român nu a luat nicio măsură pentru implementarea acestei hotărâri definitive.

În ultimul an legislația care face referire la statutul de co-asigurat a suferit modificări, în sensul în care soții nu mai sunt co-asigurați automat în baza contribuțiilor unuia dintre ei la sistemul public de sănătate, ci contra cost, în urma contribuției directe. Cu toate acestea, statutul legal de co-asigurat continuă să existe și să fie inaccesibil familiilor de același sex, fiind în continuare condiționat de instituția căsătoriei.

„Cazul lui Victor Ciobotaru și al lui Florin Buhuceanu, care va fi judecat de magistrații CCR pe 16 decembrie, are o importanță majoră pentru accesul egal la sănătate al tuturor familiilor de același sex din România. Vrem să clarificăm obligațiile ce revin statului român privind accesul egal la sănătate și compatibilitatea legislației naționale cu principiul nediscriminării și cu standardele constituționale și europene de protecție a vieții de familie”, subliniază Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului.

Cazul Ciobotaru și Buhuceanu la CCR privind accesul la co-asigurare în sistemul public de sănătate pentru cuplurile de același sex

În 2017, Victor Ciobotaru se afla în fața unei crunte suspiciuni medicale într-o perioadă în care nu dispunea de propria asigurare de sănătate. Avea 29 de ani, era proaspăt admis la master, iar contractul de muncă anterior se încheiase. Alături de partenerul său, Florin Buhuceanu, a solicitat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB) recunoașterea sa ca persoană co-asigurată, în calitate de partener de viață fără venituri, aflat în întreținerea partenerului său Florin Buhuceanu, contribuabil.

Potrivit legislației în vigoare la acel moment, soțul sau soția fără venituri proprii putea beneficia de calitatea de co-asigurat, fără plata unei contribuții directe, în baza contribuțiilor achitate de persoana asigurată. În cazul familiilor de același sex, care nu se pot căsători în România și nu beneficiază de nicio formă de recunoaștere juridică a relației, accesul la acest drept era și a rămas în continuare blocat.

Autoritățile au respins cererea, motivând că prevederile legale se aplică exclusiv persoanelor care au calitatea de „soț/soție.” Cei doi au adus dovezi că trăiesc într-o relație stabilă, de lungă durată, dispun de o gospodărie comună, se sprijină material și afectiv reciproc, situație identică, în fapt, cu cea a unui cuplu căsătorit. Au invocat dreptul la viață privată și de familie, la sănătate și la nediscriminare, precum și jurisprudența constantă a CEDO, care recunoaște familiile de același sex ca fiind protejate de Convenție și interzice tratamentele diferențiate fără justificare obiectivă.

Refuzul autorităților a rămas neschimbat și a avut consecințe imediate și directe asupra accesului lui Victor Ciobotaru la servicii medicale, acesta fiind obligat să suporte integral costurile analizelor și tratamentelor care ar fi fost acoperite de sistemul public de sănătate dacă i s-ar fi recunoscut calitatea de co-asigurat. Pentru cei doi, lipsa statutului legal înseamnă incertitudine constantă, vulnerabilitate în fața unor cheltuieli medicale greu de suportat și un tratament inferior față de ceilalți contribuabili.

În februarie 2018, Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru au contestat în instanță decizia.

În iunie 2019, instanța a decis că există îndoieli serioase privind constituționalitatea prevederilor care condiționează co-asigurarea de existența unei căsătorii și a sesizat Curtea Constituțională pentru a clarifica dacă articolele dedicate din Legea sănătății și din Codul fiscal încalcă dreptul la nediscriminare, dreptul la viață privată și de familie și dreptul la ocrotirea sănătății. Odată cu această sesizare, procesul principal a fost suspendat până la pronunțarea Curții Constituționale. Dosarul se află pe rolul CCR din 2020 și a așteptat până în decembrie 2025 să fie programat pe ordinea de zi.

Între timp, cadrul legislativ aplicabil a suferit modificări. Regimul co-asigurării în sistemul public de sănătate a funcționat, în esență, ca o reflectare în plan social a obligației legale de întreținere dintre soți, obligație care operează în condițiile prevăzute de lege, atunci când unul dintre soți se află într-o situație de nevoie și nu se poate întreține din munca sau din bunurile sale. În astfel de momente de vulnerabilitate financiară, mecanismul co-asigurării permitea accesul soțului aflat în întreținere la servicii medicale fără o plată directă separată, ci pe baza contribuției deja achitate de soțul contribuabil.

La 1 august 2025, prin Legea nr. 141/2025, mecanismul a fost modificat, fiind eliminată co-asigurarea automată și introdusă obligația plății unei contribuții anuale (CASS) pentru persoanele aflate în întreținere. Această schimbare nu înlătură însă relevanța problemei de fond: dreptul trebuie să permită ca, în cadrul unei familii, partenerul care are venituri să poată acoperi această contribuție pentru cel aflat în nevoie și în întreținerea sa.

La mai bine de 8 ani de la momentul critic din viața lui Victor Ciobotaru și Florin Buhuceanu, cazul este nerezolvat, dar continuă să aibă o importanță majoră, pentru că își propune să clarifice obligațiile ce revin statului român privind accesul egal la sănătate și compatibilitatea legislației naționale cu principiul nediscriminării și cu standardele constituționale și europene de protecție a vieții de familie. Iar aceste clarificări pot aduce accesul egal la sănătate pentru toate familiile din România.