Regina-Mamă Elena se întoarce acasă. Povestea eroică a femeii care a salvat mii de vieți

Regina-Mamă Elena se întoarce definitiv din exil, pentru a fi în cele din urmă înmormântată la Curtea de Argeș. Aceasta este povestea prea puțin cunoscută a unei femei care a salvat mii de oameni și care și-a pus viața întreagă în serviciul românilor.

Regina-Mamă Elena se întoarce acasă. Povestea eroică a femeii care a salvat mii de vieți

S-a vorbit prea puțin despre Regina-Mamă Elena, în manuale și în discuțiile publice care s-au învârtit în jurul monarhilor României în ultimii ani. Poate de aceea destinul său atât de special este astăzi încă relativ necunoscut. Cu ocazia întoarcerii acasă a Reginei, spunem povestea unei vieți care poate oricând servi drept exemplu de atitudine verticală în fața unor pericole pe care azi e greu să ni le imaginăm.

Regina-Mamă Elena s-a născut pe 2 mai 1986 la Atena, în timpul domniei bunicilor săi, George I și Olga, și a trăit o copilărie simplă, ferită de drame politice. Totul s-a schimbat, însă, pentru ea, în 1913, când regele George a fost asasinat la Salonic, un eveniment ce avea să o șocheze și să spulbere inocența în care trăise până atunci. Ca și cum asasinatul de la Salonic nu ar fi fost suficient, trezirea la realitatea adultă a Elenei a venit și cu amenințările la adresa vieții tatălui său, devenit acum rege. Vremurile erau tulburi în Europa pe atunci, între războaiele balcanice și umbra primului război mondial, și aceste vremuri au și determinat plecarea familiei regale a Greciei în exil în Elveția. Așa se face că primul exil al vieței Elenei a început în 1917, și a prevestit, cumva, un destin retezat de locurile pe care le alesese.

Istoricii au arătat că ideea unei alianțe între familia regală a Greciei și cea a României i-a venit ducesei Maria Alexandrovna, mama Reginei Maria. Ea a fost cea care a stabilit și a susținut o alianță matrimonială, ceea ce în zilele noastre ar putea fi numit, mai simplu, o căsătorie aranjată. Însă acelea erau vremurile prin care trebuia să navigheze Regina-Mamă Elena în tinerețea sa. Istoricul Diana Mandache a povestit pentru Digi24 că prima întâlnire dintre Elena și Carol a avut loc în 1920, iar nunta a urmat un an mai târziu.

Elena, căreia apropiații îi spuneau Sitta, a ajuns la București și a fost impresionată de stilul de viață opulent al familiei regale, însă nu a beneficiat neapărat de bogăția afișată. Însă a devenit imediat o muză pentru prințesa Martha Bibescu, care scria despre ea și sora sa: 'fețele și trupurile lor aminteau întocmai de statuile celui mai frumos muzeu din lume, cel de pe Acropole.'

Idila dintre Carol și Elena începe într-un context special – Alexandru, fratele Elenei, murise la Atena, iar Marea Ducesă Maria Alexandrovna se stingea la Zurich, loc către care aveau să călătorească împreună, de la București, Regina Maria, George, Elena, Carol și Irina. Carol cere mâna Elenei de la regele Constantin după funeralii, care aprobă, însă mama Elenei este rezervată. Pentru tânăra prințesă, însă: 'A mă căsători cu Carol și a trăi în România…îmi părea, în acele zile de doliu, ca o eliberare.', asta cu toate că mariajul scandalos al lui Carol cu Zizi Lambrino era cunoscut în întreaga Europă.

Curând a urmat nunta mare de la Atena, unde prințul George, fratele Elenei, s-a căsătorit cu prințesa Elisabeta, sora lui Carol, iar Elena – cu Carol însuși. „Sitta era adorabilă, într-o rochie de satin lungă și cu un voal frumos de dantelă cu volane, oferit de orașul București. Ea și-a pus, de asemenea diadema noastră cu diamante, care îi încântă inima, cu siguranță este cel mai frumos lucru pe care îl are. Era dulce și drăguță, calmă și senină, cu totul diferită de stilul Lisabetei (apelativ pentru Elisabeta a Greciei), mai puțin grațioasă, mai puțin o apariție legendară, având însa tot ce ți-ar putea dori inima.', scria Regina Maria mai târziu despre noua sa noră.

Cuplul format din Carol și Elena a ocupat la începuturile mariajului un mic apartament la Cotroceni, apoi palatul Foișor, din Sinaia, ca abia mai târziu să se mute pe bulevardul Kiseleff. Elena însăși a achiziționat, pentru casa pe care o împărțeau, mobilă englezească și lucrări de artă din Italia, demonstrând un gust rafinat pe care și-l cultivase din copilărie. Regina-Mamă Elena era impresionată, transpare din notele ei, de țara sa adoptivă. „Biata Grecie, mică și distrusă de atâția ani de suferință. Ce deosebită este această Românie plesnind de bunăstare și deja vindecată de rănile recentului război.'

Principele Mihai I s-a născut la Foișor, și a fost un eveniment complicat și plin de emoții, la care a asistat activ și Regina Maria, cea care își amintea că i-a administrat și cloroform Sittei, și în urma căruia Elenei i s-a recomandat să nu mai poarte alte sarcini.

Cu toată drama evenimentului, mariajul dintre Carol și Elena încă funcționează, dar pentru scurt timp. Elena își dorește să își vadă familia și pe tatăl său exilat din nou, motiv pentru care va călători în mai multe rânduri. În timpul acestor călătorii, Carol reia legături romantice – cum e cea cu actrița Mirella Marcovici, consemnată de Lilly Marcou. Dar în 1922 Regina-Mamă Elena însăși remarcă că armonia dintre ea și soțul său începe să se destrame, și curând încep să apară zvonuri despre o relație între Carol și Elena Lupescu, o legătură care va ajunge în scurt timp subiect de scandal internațional.

În 1925, Carol avea să plece la înmormântarea reginei Alexandra a Marii Britanii și să se reunească în Franța cu Elena Lupescu. Apoi, din Italia, avea să își anunțe familia că renunță la tron în favoarea fiului său și că nu se mai întoarce în țară. Mihai devine principe moștenitor la 4 ianuarie 1926, apoi, în 1927, Regina Maria pleacă în turneu în Statele Unite, iar Regina-Mamă Elena este cea care îi va sta alături Regelui Ferdinand, îngrijindu-l la Cotroceni și la Foișor până la moartea sa, pe 20 iulie 1927.
Mihai devine rege, sub protecția lui Ionel Brătianu, liderul Partidului Național Liberal, care moare, și el, câteva luni mai târziu. Mihai fiind minor, a fost instituită o Regență. Politica devine din ce în ce mai tulbure, Carol al II-lea cere divorțul, care se va pronunța pe 21 iunie 1928, iar peste doi ani prim-ministrul Iuliu Maniu cere reîntoarcerea lui Carol în țară – care avea să se împlinească pe 6 iunie 1930.

Regina-Mamă Elena va fi exilată în 1932, după ce a fost umilită, i s-a retras titlul onorific de colonel, și a fost izolată. Urma să aibă dreptul să revină în țară timp de patru luni pe an, pentru a fi alături de fiul său, dar nu avea voie să desfășoare activități politice sau să discute despre regele României.

Regina-Mamă Elena s-a întors în țară în septembrie 1940, în plin război. Situația politică a României era mai fragilă ca oricând – cedase Basarabia de Nord, Bucovina și Transilvania de Nord. Carol al II-lea părăsise tronul, iar Mihai îi luase locul. Ion Antonescu devenise premier, și el a fost cel care i-a conferit Elenei titlul de Regină-Mamă, pentru a-l ajuta pe Mihai să își învețe prerogativele. Însă vremurile erau tulburi, România era plină de trupe nemțești și devenea stat național legionar. În ianuarie 1941, Antonescu i-a înlăturat pe legionari de la putere, convingându-l pe Hitler că poate deține controlul, și crimele antisemite sunt în toi. Mii de evrei sunt omorâți în România, au loc deportări masive spre lagăre din Basarabia și Transnistria, iar în octombrie 1941 are loc masacrul de la Odessa, unde mor peste 20 de mii de evrei.

Adrian Cioflâncă, de la Centrul de Istorie a Evreilor, detaliază pentru Digi 24 că informațiile despre aceste crime ajung la rege și la Regina-Mamă Elena, în vreme ce Antonescu insistă ca familia regală să meargă în teritoriile cucerite ca să legitimeze campania contra Uniunii Sovietice. Regina-Mamă Elena își va însoți fiul la Chișinău, dar nu va accepta să treacă Nistrul și să legitimeze oroarea Holocaustului românesc.

Aici începe marea intervenție pusă la cale de Regina-Mamă Elena, cea care avea apoi să fie declarată Drept între popoare de statul Israel. Capi ai evreilor declară mai târziu că au implorat-o pe Elena să îi protejeze pe evrei, și că aceasta a empatizat și a devenit purtătoarea de cuvânt a durerilor lor. „La fiecare apel al meu, Regina-Mamă a răspuns imediat. Cu evlavie, cu înţelepciune, cu delicateţe şi fermitate. A făcut eforturi să îi salveze evreii prigoniţi. Şi i-a salvat. În scrierile mele am numit-o o adevărată mamă. Aşa a fost Regina-Mamă Elena pentru evreii din România, în anii în care erau vânați fără milă.', își amintea rabinul Șafran, șef-rabin până în 1948.

Cum a salvat Regina-Mamă Elena mii de vieți

Misiunea Elenei de a salva evreii a debutat cu un joc diplomatic abil. Regina-Mamă Elena l-a abordat pe ambasadorul german la București, a vorbit cu Andrea Cassulo, nunțiul apostolic, cu patriarhul Nicodim și cu Mihai Antonescu, premierul de facto al țării. În toamna lui 1942, Elena trimitea un tren cu medicamente și alimente în lagărele din Transnistria, și apoi plănuia să oprească planul de a scoate toți evreii din România, într-o vreme în care spionii SS era infiltrați la palatul regal.

În documentele oficiale se păstrează protestul Reginei-Mamă Elena din 30 octombrie 1942, în care amenința că va părăsi țara dacă deportările nu sunt oprite. Și Mihai protestează împotriva deportărilor, iar protestului regal i se alătură diplomații de la misiunile din străinătate, care se opun soluției finale în chestiunea evreilor. Rezistența la atrocități vine inclusiv din partea administrativă – căile ferate spun, la un moment dat, că nu există capacitatea de transport pentru a deporta populația evreiască spre Polonia.

Deportările sunt oprite, iar un an mai târziu Regina-Mamă Elena îl convinge pe Antonescu să repatrieze orfanii evrei din Transnistria, însă inițiativa este oprită de Adolf Eichmann, moment în care Elena este avertizată de Antonescu că își pune viața în pericol. Însă asta nu o oprește pe Elena.

După război

În primii ani ai ocupației, Regina-Mamă Elena rămâne alături de Regele Mihai. Elena își asumă misiunea de a negocia o ocupație mai blândă, însă în martie 1945 avea să se instaleze un regim pro-sovietic. Câteva luni mai târziu, Regele Mihai intră în grevă, refuzând să semneze decretele guvernului Petru Groza. Mihai și Elena se mută la Foișor, de unde privesc cu groază ce se întâmplă în țară.
După abdicarea forțată a lui Mihai, Regina-Mamă Elena pleacă în ultimul său exil, trăind la Florența și în ultimii săi ani la Lausanne și la Versoix. Regina-Mamă Elena moare pe 28 noiembrie 1982, la 86 de ani, și e înmormântatî la cimitirul Bois-de-Vaux. În 1993, îi este acordat post mortem titlul Drept între popoare pentru acțiunile sale din 1941 până în 1944, când a salvat viețile a mii de evrei. Regina-Mamă Elena e înmormântată la Curtea de Argeș pe 20 octombrie 2019, întorcându-se, în cele din urmă, acasă.

Citește și:
Ce nu trebuie să ratezi la a 10-a ediție Les Films de Cannes à Bucarest.

Foto: Libertatea

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Mai multe din lifestyle