O aventura fara sa afle partenerul?

Colaboratorul nostru Ovidiu Simonca este tata si familist convins. Dintr-o data insa, intr-o du­mi­nica plina de arsita, ne-a telefonat propunindu-ne acest subiect. Recunoastem ca am fost mirate. Ce l-o fi apucat? S-o fi intimplat ceva in viata sa si noi nu stim? Mister...

O aventura fara sa afle partenerul?

Am un prieten casatorit de 15 ani. Asa cum se spune, el si sotia sa „se stiu de cind erau pustani“. Au crescut impreuna. S-au luat din dragoste si sentimentele au ramas nestirbite multi ani. El, capul familiei, s-a decis, imediat dupa 20 de ani, sa contribuie la prosperitatea familiei, adica sa faca bani. si a muncit zi si noapte, asa cum spune celebrul cintec interpretat de Gheorghe Dinica: „Pentru cine am muncit / toata viata mea? / Pentru copii, pentru casa / si nevasta mea“. Cind era mai tinar (acum are 33 de ani), mai iesea cu baietii la o bere. si „golanii“ il zgin­dareau: „Mai, Cristi, o vezi pe aia? Uite cit e de buna!… Hai, uita-te macar un pic, n-ai sa regreti“. Iar Cristi nici nu dorea s-o vada, nici sa intre in vorba cu ea, nu-i statea lui capul la flirturi, la complicatii, la ocheade. „Eu am nevasta mea, pe care o iubesc“, le raspundea amicilor care-l ispiteau sa arunce macar o privire spre femeia atragatoare.

Sigur, expresia rostita mereu ca un laitmotiv – „Eu am nevasta mea, pe care o iubesc“ – contine ceva fals si voi explica imediat de ce. In primul rind, desi e foarte bine sa-ti declari sentimentele, tine oarecum de naivitatea virstei sa spui mereu, oricui iti iese in cale, pe cine iubesti cel mai mult. Sa te falesti cu asta. Sa-ti ridici un zid de aparare impotriva oricaror ispite. In al doilea rind, expresia, desi vrea sa surprinda iubirea unica, contine o doza de nesiguranta. Adica iti verbalizezi iubirea, tocmai pentru a te convinge pe tine ca realitatea este exact asa cum o zugravesti in fata prietenilor. si, in al treilea rind, prietenul meu ajunsese la iubirea unica si neconditionata fata de sotia sa ca la un dat, in fata caruia nu te opui: asta e, asta e viata mea, asta e iubirea mea! Lua viata asa cum e, fara intrebari, nedumeriri, neclaritati, revolte sau evadari. Se considera omul unei singure femei, careia dorea sa-i dea tot ce are mai bun, mai frumos, mai placut. Avea ochii rosii si impaienjeniti de somn, dupa ore bune de lucru la calculator, dar tot mai gasea pu­terea sa ofere o imbratisare, un sarut, o mingiiere.

Firul se rupe

Normal, asa cum cred ca anticipati, undeva firul s-a rupt. Chiar ma intreb: putea sa fie altfel? Cei doi parteneri puteau sa ramina legati fedeles, sa-si declare vesnic iubirea, ea sa devina o Penelopa care sa-l astepte, oftind, pe barbatelul cel drag, care venea de la lucru obosit, cu bani si fericit s-o priveasca? Poate ca se putea, poate ca nu… Ce s-a intimplat, de fapt, intre cei doi? Ceva s-a erodat, ceva a dus la blazare, ceva a blocat elanul iubirii. Sigur, veti spune, dupa mai multi ani petrecuti cu acelasi partener, intensitatea iubirii nu mai este ca la inceput. E firesc, dar poti gasi alte prilejuri sa spui: „Eu am nevasta mea, pe care o iubesc!“.

Numai ca, in povestea aceasta, raspunsul e foarte simplu: relatia sexuala dintre cei doi nu era OK. Daca e sa-l credem pe Cristi, facea dragoste cu sotia lui cam o data pe luna, intr-o singura pozitie, iar daca incerca vreo diversificare, ea ii spunea: „Nu-ti forta norocul!“. si Cristi, din dragoste, „nu forta norocul“, se consolase cu gindul ca n-are parte de partide incendiare de sex. Poate ca si asta era un dat, o cruce pe care trebuia sa o duca, era rabdator, era impacat cu gindul ca, poate, „sexul nu e viata lui“. Omul nostru a indurat pentru ca nu avea alternativa.

Muncea, muncea, muncea, sotia ii nascuse o fata, alerga sa-i cumpere lapte si pampersi, si traia pentru copil, toata dragostea lui fixindu-se in acel bot cu ochi. Dar fata a crescut, acum are sase ani, doamna lui continua sa faca mofturi cind era vorba de sex, deja o bintuiau migrenele, oboseala, viata asta de rahat in care nu mai ai timp sa bei o cafea cu prietenele din liceu si sa birfesti. Iar Cristi, vai, a participat, fara nevasta (migrenele astea, cit sint de pacatoase si cum nu te lasa sa iesi din casa, cum zaci in pat fara simtire!) la un chef cu colegii de la serviciu. Un chef linistit, erau si sefii lui de fata, oameni rigurosi si seriosi, care nu permiteau nici macar la chefuri sa intreci masura. Dar, oricite constringeri ar fi fost, tot s-a dansat, tot a apucat o colega sa-si puna bratele dupa gitul sau. Seara respectiva s-a incheiat poate cu inca un dans, nimic provocator, nimic mai mult.
 

„In pat, e o leoaica!“

Numai ca acea colega era tinara, era frumoasa, era spirituala, n-avea mi­gre­ne, nu statea inchisa in casa uitindu-se la telenovele, era singura si – bingo! – avea si apartament. De la dans s-a trecut la o cafea bauta in oras, de la cafea s-a ajuns la o cerere de ajutor pe motive profesionale (sa stiti ca puteti sa cuceriti un barbat si daca ii solicitati sprijinul intr-o treaba profesionala; va va ajuta imediat, ii gidilati orgoliul si s-ar putea sa fie inceputul unei relatii). Iar intr-una din zile, s-a intimplat.

Nu m-am putut abtine sa-l intreb pe Cristi: „si cum e Anca la pat?“. „E o leoai­ca, ma simt excelent, sint in extaz, dar si ea ma doreste mereu. O data, desi paream epuizati, m-a dorit din nou, repede, si a fost excelent, din nou“.
Sotia e multumita, el aduce in continuare bani acasa. Desi partidele de sex s-au rarit tinzind spre zero, lucrul nu pare sa o deranjeze. Cristi are, putem sa o spunem, o aventura, care nu pare sa-i afecteze casnicia. S-a intimplat sa plece cu Anca si citeva zile din oras (motivind ca are treburi profesionale urgente, care nu pot suferi aminare), dar sotia iubita nu s-a prins. Sau poate ca s-a prins, dar n-a reactionat. Oricum, Cristi ramine un tata bun, isi iubeste copilul si isi petrece mult timp cu el.

Toata aventura, desi curge feri­cit, are si un dram de incertitudine. Ceea ce, la inceput, intre el si Anca, parea doar atractie sexuala, acum s-a transformat intr-o adevarata dependenta sentimentala. Anca vrea sa-si petreaca tot mai mult timp cu Cristi, l-ar vrea toate noptile numai al ei, uneori, cind el e cu sotia, ii mai trimite cite un SMS de drag, iar Cristi trebuie sa-si fereasca telefonul de priviri indiscrete. Se mai intimpla si invers: sotia sa-l sune cind el e cu Anca, rugindu-l sa cumpere ceva pentru casa, iar Cristi joaca teatru, promite ca va cumpara, dar mai zaboveste la Anca. Deocamdata, cum spuneam, totul pare lapte si miere intre Cristi si Anca. Dar daca Anca va dori mai mult?

Se poate si cu un sot gelos si posesiv!

A doua poveste este si mai palpitanta. Probabil ca aveti habar de acei soti gelosi care te suna de zeci de ori pe zi, pretextind ca te-au cautat sa-ti spuna cit de mult te iubesc. Telefoanele sint o forma de verificare: unde se afla sotia mea, poate vorbi, ce se aude in fundal, ce glas are, e bucuroasa ca ma aude? O femeie cu un sot gelos e imposibil sa aiba o aventura, veti spune fara sa va indoiti. Acea sotie nu poate face un pas fara sa poata fi detectata. Nu merge la chefuri cu colegii, nu iese la cafea cu prietenele, ca el face bot („Nu-ti place acasa? Nu vrei sa te distrezi cu mine, sa bei cu mine? Nu-ti place sa fii cu mine, doar noi doi?“).

Dragostea lui o sufoca, atentia lui posesiva o exaspereaza. Ar vrea mai multa libertate – una nevinovata –, dar se teme ca sotul se supara, ca va avea parte de certuri iscate din nimic. Asa ca se comporta ca o scolarita premianta care nu chiuleste de la ore. E mereu devreme acasa, il anunta daca intirzie, isi lasa telefonul mereu deschis, cauta sa-i faca pe plac, vrea sa-i ofere delicii sexuale, vrea sa fie o sotie model, care sa-si faca datoria fata de sot (chiar daca sotul se mai intimpla sa aiba ejaculari precoce, ea trebuie sa se arate multumita, innebunita, sa mimeze orgasmul, ca, altfel, este intrebata: „Te gindesti la amant?“). Dar, recunoasteti, e ceva artificial in tot acest comportament.

Sotia aceasta, sa o numim Delia, se cenzureaza, isi im­pune un tip de relationare care ii desfigureaza personalitatea. In mod real, nu-i sta gindul la aventuri. Dar ea, in studentie, a fost o fata plina de viata. Era sufletul petrecerilor, isi lua colegele de camin si haladuiau prin cluburile din oras, dansind fara incetare. si astazi ride sanatos, apreciaza o gluma, are replica. Ii place sa se ingrijeasca de imaginea ei, iese intotdeauna de-acasa ca scoasa din cutie, si-a impus sa mai slabeasca, desi nimeni nu i-a reprosat ceva in acest sens, consuma multe fructe.

Daca ati observat, un sot gelos are foarte mult timp, pentru el profesia este in plan secundar, toata atentia este focalizata pe sotie. Numai ca si unui sot gelos i se pot ivi oportunitati de afaceri. si poate lipsi de acasa, si poate fi angajat in proiecte care ii consuma mult timp. Asa ca sotia, Delia, incepe sa respire. Mai intii, vede ca poate sta mai mult timp singura, ceea ce o avantajeaza. Pe urma, raspunde invitatiilor unor colegi sa bea un gin la sfirsitul programului. In fine, un coleg mai insistent incepe sa o curteze. si raspunde. si se intim­pla.
La inceput, ii suna in minte o intre­bare: „Ce sens are aceasta aventu­ra?“. Apoi, nu mai cauta raspunsul. Se intimpla pentru ca se poate intim­pla. Iar sotul gelos nu observa. Delia se preface aceeasi fata cuminte si obedienta. si, ca sa-si prelungeasca aventura, incepe sa-l caute ea cu telefoanele pe sotul sau. E o forma de protectie. Ii arata ca-i pasa de el si se pune la adapost de alte intrebari, de alte curiozitati. Nu stim cit va continua aventura. Deocamdata, Delia zice ca e chiar indragostita. Sa fie indragostirea o alta forma a libertatii?

Cit te implici?

Dragi cititori si cititoare, nemultumirile din cuplu, daca nu sint discutate franc, deschid poarta spre aventura. Mai ales nemultumirile sexuale. Aventurile nu le poti programa, dar le poti ascunde. Daca nu vrei sa divortezi, daca nu vrei sa rupi o relatie, aventura poate fi acoperita. Se gasesc atitea clipe cind poti sa spui ca esti intr-un loc si tu sa fii in bratele cuiva. Mai greu e cu tehnologia moderna: telefoanele mobile te pot gasi pretutindeni, dar si aici e o solutie – sa raspunzi ca si cind nimic nu se intimpla, sa dai vina pe intemperii, pe RATB, pe diverse prietene pisaloage care te intirzie acasa.

Aventura ar putea fi o forma de redes­co­perire, o evadare, te simti bine si iesi din rutina si din uzura zilnica. Marele pericol: cit te implici? Daca traiesti sub semnul „carpe diem“, aventurile pot fi si iertate, cel putin in proprii ochii. Nu ma intelegeti gresit: nu fac aici apologia aventurii. Doar spun si inchei asa: aveti grija cum functionati in cuplu, daca sinteti nemultumit si nu puteti discuta cu partenerul sau partenera tot ce va apasa, inseamna ca aveti o problema. Aventura nu e o solutie de a va suplini partenerul mofluz, dar daca se intimpla, nu regretati. S-ar putea sa va ajute si in cuplu, pentru ca, intotdeauna, comparatia e o cale de a progresa. Paradoxul poate fi si acesta: un om care a avut o aventura s-ar putea sa fie mult mai galant in cuplu. Sau, cel putin, sa incerce. Inca ceva: nu va sufocati si nu va pisalogiti partenerul sau partenera.

Un om sufocat va cauta o gura de aer curat in alta parte, mai devreme sau mai tirziu…
 

Foto:Vintage

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din lifestyle