Anxietatea socială îți punea bețe în roate oricum, iar când discutăm despre viața amoroasă lucrurile se complică suplimentar. Deci să rămâi în evitare nu mai e o soluție.
:contrast(8):quality(75)/https://www.elle.ro/wp-content/uploads/2025/09/anxietatea-sociala.jpg)
Întâi e important să clarificăm ce este anxietatea sau fobia socială. Ea apare de regulă în adolescență, dar se poate instala și la maturitate, iar ca pondere este de două ori mai frecventă în cazul femeilor, decât al bărbaților. Dacă o raportezi la mult mai familiara timiditate, fobia socială este o formă severă de timiditate în care maniera în care funcționezi este foarte serios afectată deoarece vorbim despre un nivel foarte înalt de disconfort care de multe ori duce la evitarea situației respective.
Nu poți evita contextul? Vei simți rușine, teamă la gândul că vei face ceva iar ceilalți își vor face o părere proastă despre tine, că vor observa cum te bâlbâi, transpiri sau te înroșești de la emoția resimțită. De ce te încurcă fobia sau anxietatea socială când vine vorba despre găsirea unui nou partener? Tocmai prin natura evitărilor menționate anterior, prin faptul că te simți singură iar cercul tău social poate fi destul de restrâns.
Adică eviți să cunoști persoane noi, să mergi la o petrecere sau într-un grup cu mulți necunoscuți, să mănânci în public, să ceri informații sau să ai discuții în contradictoriu, să vorbești în public, ba chiar să ceri informații atunci când ai nevoie de ele. Iar atacurile de panică pot fi și ele asociate cu această problemă care îți afectează calitatea vieții.
Fiind vorba despre multă negativitate, pot apărea și etichetări negative de tipul sunt plictisitoare, ciudată, neatrăgătoare pe care e important să le combați. Care este definiția cuvântului cu care tu te-ai etichetat? Există anumite comportamente care confirmă eticheta? Dar unele care o infirmă? Care ar fi variantele de comportamente pe care le poți prevedea în viitor pentru a le corecta (negative) sau a le amplifica (pozitive)?
Nu ar fi o surpriză ca abilitățile tale de comunicare să nu fie atât de dezvoltate precum ai avea nevoie, iar vestea bună este că ele se pot antrena alături de ceea ce numim comunicare asertivă. Iar a vorbi în fața oglinzii când poți să îți vezi mimica, gestica, să repeți acolo un discurs anume sau o simulare a unei discuții îți poate aduce un grad rezonabil de control, contrazice anumite interpretări eronate, și crea o primă formă de expunere. Temele sunt o problemă? Notează pe o hârtie subiectele pe care consideri că le stăpânești. Ai nevoie de o formă de exercițiu și mai amplă? Fă un joc de rol cu o prietenă, ori în care tu joci ambele roluri.
Tehnici de respirație abdominală, meditație, exerciții de mindfulness, training de relaxare musculară, toate trebuie exersate zilnic. De ce? Astfel încât atunci când te confrunți cu situația anxiogenă să reușești să calmezi corpul și să accesezi mintea prin intermediul tehnicilor care deja îți sunt familiare, știi să le aplici.
Mergi într-un magazin și întreabă un angajat unde este un anumit produs. Pe casiera de la metrou cum ajungi la o stație anume sau pe cineva pe stradă unde este un loc cât se poate de cunoscut din zonă. Mergi la întâlniri cu oameni noi, treptat crescând numărul lor.
Persoana din fața mea va gândi despre mine că sunt urâtă sau neinteresantă. De unde știi tu că omul respectiv gândește astfel din moment ce nu ți-a comunicat asta cu subiect și predicat? Aceasta este o distorsiune cognitivă numită citirea gândurilor. Este credința ta logică, rațională? Ce dovezi ai care să o susțină? Sunt aceste dovezi în conformitate cu realitatea? Care ar fi credința rațională alternativă? Ține un jurnal în care să notezi predicția a ceea ce se va întâmpla, câtă încredere ai în predicție, apoi ceea ce s-a întâmplat de fapt.
Foto: PR