Larisa Iordache își mai dorește copii. Ce spune despre posibilitatea unei noi sarcini

La un an și șapte luni de la venirea pe lume a fiicei sale, Larisa Iordache încearcă să găsească din nou un echilibru între rolul de mamă și timpul dedicat propriei persoane. Amira a început grădinița, iar fosta gimnastă spune că această nouă etapă îi permite să se concentreze mai mult și asupra lucrurilor pe care și le dorește pentru ea.

Larisa Iordache, despre echilibru și rolul de mamă

După nașterea prin cezariană, Larisa Iordache a preferat să nu grăbească revenirea la forma fizică de dinainte de sarcină. Și-a acordat timp pentru recuperare, însă acum spune că își dorește să slăbească puțin și să reintroducă în program momentele dedicate propriei stări de bine. În această perioadă se poate baza atât pe soțul său, Cristian, cât și pe bunici, care petrec timp cu Amira.

„Sunt într-o perioadă în care vreau să mai slăbesc puțin, pentru că i-am oferit timp corpului meu să se refacă după operația de cezariană și cred că acum a venit momentul să fac și eu ceva în plus. Amira a mai crescut puțin, merge și la grădiniță, la bunici, stă cu Cristian și atunci trebuie să mă ocup și eu puțin de mine. Cred că fiecare femeie trebuie să facă acest lucru, pentru că avem nevoie și de timp de recreere”, a declarat Larisa Iordache pentru Click!.

Larisa Iordache își mai dorește copii

Fosta gimnastă nu ascunde faptul că ea și Cristian își imaginează o familie numeroasă. Totuși, cei doi nu au stabilit că al doilea copil trebuie să vină în viitorul apropiat. Înainte de a face acest pas, Larisa și soțul ei vor să ducă la bun sfârșit câteva planuri personale și profesionale. O nouă sarcină este însă binevenită atunci când va apărea momentul potrivit.

„Ne dorim o familie numeroasă, desigur, dar Dumnezeu îți dă atât cât poți duce. Consider că, momentan, trebuie să mai așteptăm puțin. Mai avem câteva planuri pe partea personală și profesională pe care trebuie să le împlinim. Iar când va veni… Doamne ajută! Noi suntem cu brațele deschise și ne vom bucura”, a mai completat Larisa Iordache.

Larisa Iordache, clipe grele în spital cu fiica ei

Larisa Iordache a ajuns la spital cu fiica ei, Amira, pentru că aceasta s-a confruntat cu mai multe episoade de vărsături. Fosta gimnastă a cerut ajutorul medicilor, însă, experiența a lăsat-o cu un gust amar. Ea a relatat cum a trebuit să aștepte mai multe ore până când ea și Amira să fie preluate de un personal medical, cu toate că fiicei sale îi era vizibil foarte rău. 

„Este atât de dezamăgitor să stai 2 ore și jumătate pentru a intra într-un cabinet atunci când copilul tău se simte rău. Și toate astea în toul nopții. Mai ales când vine deja de acasă după 3 episoade de vărsături, iar în timp așteptării copilul mai are încă un episod de vărsătură chiar în fața personalului medical. Îl văd. Știu de ce ești acolo. Și totuși… rămâi în așteptare. Noi, adulții, putem să așteptăm. Putem să înțelegem că mai sunt urgențe, că poate personalul este insuficient, că există proceduri. Dar cum îi explici unui copil care nici măcar 2 ani nu are că trebuie să aibă răbdare? Cum îi spui să nu mai plângă, că „mai este puțin și plecăm”, când el se simte rău și tot ce își dorește este să îi fie mai bine? Iar după 2 ore și jumătate în așteptare, intri în cabinet și mai aștepți.”

Larisa Iordache a ținut să explice faptul că nu dă vina pe personalul medical, care este insuficient, ci mai degrabă pe procedurile existente pe care a fost nevoită să le facă până când cineva să se poată ocupa de fiica ei, Amira. 

„Copilul plânge, este obosit, speriat și inconfortabil, dar înainte de orice trebuie completate foi, introduse date, bifate proceduri. Și inevitabil, te întrebi: când au ajuns foile să pară mai importante decât omul din fața noastră? Înțeleg că există protocoale. Înțeleg că medicii au responsabilități și că nu orice caz este o urgență medicală. Dar cred că putem vorbi și despre empatie, organizare și despre nevoile unui copil atât de mic. Sunt sigură că nu sunt singura mamă care a trecut prin asta. Probabil există părinți care au așteptat chiar mai mult. Și poate cel mai trist este sentimentul de neputință. Ajungi să îți fie teamă să spui că ceva ți se pare nedrept, pentru că depinzi de omul din fața ta pentru ca propriul copil să primească ajutor. Așa că taci. Aștepți. Îți ții copilul în brațe și speră să treacă timpul mai repede. Mergem la spital pentru că, în acel moment, îl vedem ca pe locul în care copilul nostru va primi ajutor. Ca pe tine „salvarea” noastră. Nu cer tratament preferențial. Nu cer să trecem înaintea unei urgențe. Cer doar ca, dincolo de hârtii, proceduri și ore de așteptare, să nu uităm că în fața noastră este un copil care suferă. Și că uneori puțină empatie poate schimba complet felul în care un părinte și un copil trăiesc un astfel de moment.”

Citește și:
Cum fac față Theo Rose și Anghel Damian provocărilor din creșterea fiului lor, Sasha. Dezvăluirile regizorului: „Unul dintre noi cedează'

Foto: Instagram