INTERVIU DE COLECȚIE: Hubert de Givenchy – maestrul șicului

A traversat timpul și moda. Cel care a fost, printre altele, unul dintre cei mai mari designeri ai secolului XX și confidentul lui Audrey Hepburn a acceptat o conversație cu ELLE! O întâlnire de anvergură cu unul dintre cei mai mari creatori de modă din toate timpurile.

INTERVIU DE COLECȚIE: Hubert de Givenchy – maestrul șicului

Elegant. Acesta este primul cuvânt care-ți vine în minte când îl vezi pe Hubert de Givenchy. Are stil. Dar, mai mult decât atât, are un fel de a te saluta care vine dintr-o altă epocă. O epocă în care curtoazia nu era neapărat o atitudine necesară, ci pur și simplu un fel de a fi. Atunci când i-am mângâiat simpaticul labrador, care tocmai alergase prin ploaie, Monsieur de Givenchy ne-a oferit batista sa cu monogramă brodată ca să ne ștergem pe mâini. Un gest atât de elegant!

De când a vândut, în 1996, casa de modă consorțiului LVMH, marele couturier francez a părăsit lumea modei. Dar la sfârșitul anului 2014, muzeul Thyssen din Madrid i-a dedicat o expoziție, iar el a publicat un album de schițe ca un omagiu adus bunei sale prietene, Audrey Hepburn (To Audrey with Love, apărută la Imagine Editions). Așa că a fost de acord să stea de vorbă cu noi. La 86 de ani, Monsieur de Givenchy este încă plin de entuziasm. Și-a făcut debutul în lumea modei pe când avea doar 17 ani, a pus bazele unei case couture la 25 și a intrat în lumea parfumeriei de lux, alături de fratele său, la vârsta de 30. Iar toate astea au fost încununate cu un imens succes.

Și chiar dacă noi ne gândeam, cu speranță, că ne va acorda câteva minute pentru interviu, a stat cu noi mai mult de două ore și jumătate. Nu se vede nici o urmă de nostalgie la acest bărbat care are modestia acelora care n-au nimic de dovedit. Ci doar multă receptivitate. Am venit să-l intervievăm în legătură cu cartea scrisă ca un omagiu pentru Audrey, dar am explorat cu stil mai multe domenii. O întâlnire cu un mare om.

ELLE: Aveți o carieră de excepție. Este adevărat că ați fost pe punctul de a nu deveni designer de modă?
Hubert de Givenchy:
Da. Viața nu este altceva decât destin. Dar este adevărat, n-aș fi intrat niciodată în lumea couture-ului dacă nu m-aș fi întâlnit pe o scară cu Jacques Fath. Îmi doream să devin designer, așa că am solicitat o întâlnire cu el. Nu pusesem niciodată piciorul într-o casă de modă. A fost o adevărată experiență pentru un tânăr venit din provincie (este născut în Beauvais). Stăteam în hol, așteptând să fiu chemat, și am mirosit parfumuri care mi se păreau prea puternice. Am văzut modele, pe jumătate dezbrăcate, mergând pe lângă cliente, pentru probe. Simțeam că-mi explodează capul. Jacques Fath întârziase deja o oră. Cu cât dura mai mult așteptarea, cu atât deveneam mai emoționat și-mi spuneam: „O să plec în curând. Când eram deja pe punctul de a ceda, am mințit-o pe recepționistă și i-am spus că am programare la dentist. Am început să cobor pe scări, când, brusc, a apărut Jacques Fath cu legendarul său panaș. M-a întrebat: „Ce-ți dorești să faci?, iar eu i-am răspuns: „Mi-ar plăcea să mă alătur unei case modă și să devin couturier. Abia dacă s-a uitat la schițele mele. Mi-a spus doar: „Am un post liber de asistent, dacă vrei să înveți…, pe un salariu de mizerie, ca să ne înțelegem.

ELLE: Cum a reacționat mama dumneavoastră?
Hubert de Givenchy:
Nu i-am spus nimic. Când l-am întrebat pe Jacques Fath la ce oră ar trebui să încep de dimineață, mi-a răspuns: „Nu înainte de 11. Într-o familie de protestanți, ca aceea din care proveneam eu, trebuie să te trezești de dimineață și să-ți duci la îndeplinire sarcinile zilnice. Așa că i-am spus mamei mele că urma să studiez la Școala de Arte Frumoase. Părea o ocupație mai serioasă și, cu siguranță, mai ușor de acceptat. Și așa am început. Fiecare zi era un prilej de fericire. Jacques Fath era mereu pus la curent cu totul, amuzant și amabil. Fiecare casă de modă la care am lucrat a fost o experiență interesantă. Și a fost foarte amuzant să lucrez pentru Fath. La Robert Piguet totul era serios și bine organizat. La Lelong, unde lucrau 2.000 de oameni, lipsea un anume farmec. Iar la Schiaparelli am descoperit înțelesul noțiunii de șic (în 1947, a fost primul asistent al Elsei Schiaparelli).

ELLE: La vârsta de 25 de ani, ați părăsit Schiaparelli ca să vă deschideți propria casă.
Hubert de Givenchy:
Îmi doream să mă exprim. Când am început, nu-mi doream să fac ținute întregi, doar bluze și fuste, deoarece nu aveam mijloacele necesare ca să realizez ținute întregi. În engleză, sunt numite „separates (o bluză, o fustă, pantaloni) și pot fi combinate după bunul plac. La momentul acela, nimeni nu făcea așa ceva. Asta permitea clientelor să-și creeze propria ținută. Era o chestie total nouă. Hélène Lazareff, care conducea la acea vreme revista ELLE, mi-a spus că mai bine aș oferi femeilor ținute în-tregi, așa cum făceau ceilalți couturieri. Dar ei nu cunoscuseră niciodată un asemenea succes. M-am întors la lucruri care existaseră și înainte. Dacă aș face lucrurile din nou, aș proceda fix la fel – mă refer la „separates.

ELLE: Ce fel de șef erați?
Hubert de Givenchy:
Nu cred că eu sunt cel mai în măsură să vorbesc despre asta. Fetele cu care am lucrat erau extraordinare. Începând de la o secretară cu care mă ciocneam constant, dar care era amuzantă și foarte muncitoare. De câte ori îi arătam ce greșeli a făcut, îmi răspundea: „Nimeni nu e perfect. E un lucru uimitor că, după atâția ani, încă mai primesc mesaje de la oameni care au lucrat pentru mine. Oameni care nu te uită. Unii vin să ia prânzul cu mine, ne telefonăm. Munceam cu un anumit elan. Și aveam legături foarte firești cu clienții noștri. Toate aceste amintiri mă ajută să am o viață fericită acum.

ELLE: Când ne gândim la Audrey Hepburn, vedem stilul dumneavoastră. Cum a început prietenia cu ea?
Hubert de Givenchy:
La cererea ei, i-am făcut costumele pentru filmul Sabrina. Numele meu nu apare pe generic. Mi-am spus că nu e o chestie gravă să nu fiu creditat, atâta timp cât această colaborare îmi permitea să mă întâlnesc cu cea mai frumoasă femeie din lume. Dar Audrey n-a vrut să lase lucrurile așa. Mi-a spus: „De acum încolo voi cere ca tu să fii singurul care îmi va face costume pentru filme. Și astfel a început prietenia noastră. Am devenit parte din viața ei. Chiar am făcut și rochia de botez pentru copilul ei. Ne telefonam aproape zilnic. Adeseori îmi spunea: „Te-am sunat doar ca să-ți spun că te iubesc și apoi pur și simplu închidea.

ELLE: Cum vă explicați că Audrey are succes chiar și în ziua de azi?
Hubert de Givenchy:
Dintotdeauna a avut un aer foarte modern. Nu s-a demodat niciodată: pantaloni strâmți, pulovere pe gât, o pereche de balerini. Când o vedeai, te surprindea cu generozitatea ei. Nu te puteai abține să-i zâmbești. Treptat, și-a creat un stil propriu. În termeni de machiaj, sprâncenele ei erau un pic cam mari. Nu prea o preocupau hainele. N-a fost niciodată o snoabă și nu trata cu superioritate oamenii.

ELLE: Audrey obișnuia să spună: „Hubert mi-a creat look-ul. Iar dumneavoastră spuneți: „Audrey și-a creat propriul stil. Cine are dreptate?
Hubert de Givenchy:
Nu e ceva ce poți stabili de dinainte. E pur și simplu o alchimie. Eu îi sugeram doar anumite lucruri, dar nu i-am impus niciodată nimic. A existat un singur lucru, de care am încercat să o protejez, pentru că era foarte subțire. Când își dorea ceva cu o tăietură foarte joasă, încercam să trag de material și se supăra. Îi spuneam că va fi mai elegantă așa. Dar nu ne înfuriam niciodată unul pe celălalt.

ELLE: Audrey Hepburn a fost și imaginea parfumului creat de dumneavoastră, LInterdit.
Hubert de Givenchy:
Am întrebat-o pe Audrey dacă i-ar plăcea să fie imaginea parfumului meu. La momentul acela era ceva neobișnuit ca o femeie frumoasă să reprezinte un parfum. Dar a fost o idee care a funcționat de minune, pentru că toate femeile își doreau să fie ca ea. Chiar și acum, parfumul continuă să se vândă foarte bine.

Citește și:
TOP 10 Cele mai bune filme cu Audrey Hepburn

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Mai multe din people