ELLE HEALTH: Ozempic Face & Hair – efectele noii obsesii pentru slăbit

Medicamentele GLP-1 au devenit, aproape peste noapte, un fenomen global. Însă, dincolo de pierderea rapidă în greutate, tot mai mulți medici vorbesc despre efectele vizibile pe care acestea le au asupra pielii și părului.

Mișcarea body positivity a trecut aproape ca un flash prin fața noastră. Ne-am amăgit, pentru puțin timp, că am învățat să ne acceptăm corpurile în toate formele și dimensiunile lor, doar pentru a reveni la o mentalitate poate chiar mai toxică decât cea din anii ’90, când expresia „heroin chic” era pe buzele tuturor. Nu doar că am început din nou să idealizăm corpurile extrem de slabe, dar și lucrurile pe care am fost dispuși să le facem pentru a le obține au depășit de mult zona dietelor drastice.

Astăzi, conversația despre slăbit nu se mai poartă în jurul curelor absurde care promiteau „minus cinci kilograme în șapte zile”, ci în jurul medicamentelor GLP-1, transformate aproape peste noapte în fenomen cultural. Semaglutida a fost creată inițial pentru tratamentul diabetului de tip 2, însă popularitatea sa a explodat rapid odată ce a început să fie asociată cu pierderea accelerată în greutate. Substanța imită un hormon natural produs de organism, GLP-1, care reglează glicemia și joacă un rol important în controlul apetitului. Pe lângă diminuarea senzației de foame, aceasta prelungește și starea de sațietate, ceea ce îi face pe utilizatori să mănânce considerabil mai puțin.

Rezultatele au început să apară rapid, la fel și obsesia colectivă. În câțiva ani, Ozempic, Wegovy sau Mounjaro au ieșit din zona medicală și au ajuns direct în cultura pop. Însă folosirea lor în afara unui context medical clar a venit și cu o serie de efecte secundare, de la greață, amețeli și probleme digestive până la complicații mai severe, precum pancreatita sau insuficiența renală. Cu toate astea, cele mai frecvente rămân modificările vizibile ale pielii și căderea părului.

Ozempic Face

În ultimele luni, termenul „Ozempic face” a devenit aproape imposibil de evitat online. Tot mai multe persoane vorbesc despre o laxitate accentuată a pielii, pierderea volumului facial, riduri mai vizibile și un aspect general mai obosit al feței după pierderea rapidă în greutate. Deși nu putem vorbi despre un diagnostic oficial, medicii spun că fenomenul este cât se poate de real. „În ultimii doi ani, a devenit o prezență constantă. Odată cu popularizarea acestor tratamente pentru slăbit, profilul pacientului din clinică s-a schimbat. Vedem săptămânal pacienți care vin cu o greutate ideală atinsă, dar care sunt nemulțumiți de felul în care arată fața lor. Se plâng adesea că, deși corpul arată ca la 20 de ani, fața le trădează vârsta sau chiar îi îmbătrânește prematur din cauza laxității și a pierderii de volum”, spune Cristina Safta, medic dermatolog în clinicile Cronos Med.

Specialiștii spun că efectele nu sunt cauzate direct de tratament, ci mai degrabă de viteza cu care corpul pierde în greutate. „În esență, nu medicamentul ‘topește fața’, ci ritmul și amplitudinea scăderii ponderale”, spune Ana Maria Nedelcu, estetician și fondatoarea clinicii Dermaspa. „Când pacientul pierde rapid grăsime, se pierde și volum din compartimentele adipoase faciale, în special din zona obrajilor, a zonei perioculare și a liniei mandibulare. Pielea nu are timp să se retracteze proporțional, mai ales după 40 de ani, când colagenul, elastina și capacitatea de remodelare sunt deja reduse. Rezultatul constă într-un aspect mai ‘tras’, șanțuri mai evidente, jowls, laxitate cervicală și accentuarea ridurilor. Studiile pe scădere masivă în greutate arată clar o devolumizare facială și o creștere a laxității, iar analiza sistematică despre ‘Ozempic face’ concluzionează că fenomenul este probabil consecința slăbirii rapide, nu o atrofie facială specifică GLP-1”.

Diferența majoră dintre o slăbire „clasică” și una obținută cu GLP-1 ține, în primul rând, de viteză. O scădere ponderală obținută prin dietă echilibrată și sport oferă, de obicei, țesuturilor timp să se adapteze gradual. În schimb, în cazul tratamentelor GLP-1, pierderea în greutate poate fi mult mai rapidă și mai consistentă.

Această pierdere rapidă de volum devine foarte vizibilă la nivelul feței și gâtului, „mai ales la pacienții care slăbesc peste 10-15% din greutate, pierd kilogramele într-un ritm accelerat, au peste 40-45 de ani, au deja fotoîmbătrânire, piele subțire sau laxitate, nu fac antrenament de forță și nu susțin aportul proteic”.

Sub GLP-1, apetitul scade dramatic, iar mulți ajung să mănânce insuficient. „Dacă nu consumi suficiente proteine, corpul nu are resursele necesare pentru a forma colagen nou”, explică dr. Safta.

Primele efecte apar, de obicei, în zona perioculară și a obrajilor, mai spune medicul. „Grăsimea din zona pomeților se topește, lăsând impresia de ochi înfundați și cearcăne adânci”. Pe măsură ce fața pierde din suportul adipos, explică și Ana Maria Nedelcu, trăsăturile încep să pară „mai alungite și mai obosite”, iar șanțul lacrimal, cearcănele și laxitatea pleoapei inferioare devin mult mai vizibile.

Modificările nu se opresc aici. „Din cauza gravitației și a lipsei suportului, pielea alunecă spre partea inferioară a feței”, spune Cristina Safta. Astfel apar pierderea conturului mandibular și laxitatea de la nivelul gâtului, unde pielea este deja mult mai subțire. În unele cazuri, adaugă Ana Maria Nedelcu, se observă inclusiv pierdere de volum la nivelul tâmplelor, lucru care accentuează și mai mult aspectul de îmbătrânire a feței.

Atunci când vine vorba despre prevenirea sau ameliorarea acestor efecte, medicii spun că accentul nu ar trebui să cadă pe „umplerea”rapidă a feței, ci pe menținerea fermității și a calității pielii pe măsură ce volumul se pierde. „Recomandarea mea de top o reprezintă procedurile cu ultrasunete înalt focusate, HIFU, care ne ajută să împiedicăm alunecarea rapidă și masivă a feței”, explică Cristina Safta. „Acestea sunt combinate frecvent cu terapii de radiofrecvență fracționată pentru skin tightening.”

Ana Maria Nedelcu spune că, pentru laxitatea incipientă și calitatea pielii, sunt recomandate și proceduri precum Ultherapy, laserele non-ablative de tip Clear + Brilliant, PRP-ul, polinucleotidele, exozomii și mezoterapia cu acid hialuronic care nu oferă volum feței. Acasă, rutina ar trebui să includă retinol și SPF zilnic.

Pentru pierderea de volum, ambele spun că acidul hialuronic trebuie folosit strategic, pentru armonizare, nu pentru volumizare excesivă. Ana Maria explică: „În funcție de caz, pot fi folosite și biostimulatoare precum Sculptra, Radiesse, PLLA sau CaHA, iar uneori chiar fat grafting, însă doar după stabilizarea greutății.” „Când o față a pierdut mult volum și pielea este lăsată, dacă încercăm să umplem tot acel spațiu gol doar cu acid hialuronic, rezultatul va fi de ‘pillow face’, o față umflată, nenaturală”, adaugă Cristina Safta.

La nivelul gâtului și al mandibulei, fondatoarea clinicii Dermaspa recomandă în continuare radiofrecvența, HIFU și biostimulatoarele, iar în cazurile de laxitate severă poate fi luat în calcul inclusiv lifting-ul chirurgical. În același timp, atrage atenția că unele proceduri pot face mai mult rău decât bine atunci când sunt făcute prea devreme sau prea agresiv. Printre cele mai riscante se numără umplerea excesivă cu filler înainte de stabilizarea greutății, tratamentele agresive cu CO2 pe o piele deja subnutrită sau deshidratată, procedurile de tightening făcute prea frecvent, fără timp de refacere, dar și tratamentele estetice realizate fără suport nutrițional și fără stabilizarea greutății.