ELLE BEAUTY: Botox preventiv versus baby botox

Percepția colectivă asupra toxinei botulinice s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu. Dacă în anii 2000 ne uitam îngrozite la fețele complet împietrite ale unor vedete și condamnam procedura, astăzi social media a normalizat-o atât de mult încât am ajuns să o privim aproape ca pe un banal detartraj, pe care toată lumea ar trebui să-l facă. Ba mai mult, tot în mediul online au apărut și noi expresii: unele care fac injectarea să sune complet inofensiv – baby botox –, iar altele care o transformă într-un tratament menit să prevină semnele îmbătrânirii – botox preventiv.

Dincolo de noile denumiri și de felul în care vorbim astăzi despre procedură, mecanismul de acțiune a rămas, evident, același. „Toxina botulinică este o neurotoxină ce inhibă temporar transmiterea impulsului nervos către mușchi, reducând astfel contracția acestuia. În cazul ridurilor de expresie, mecanismul este ușor de intuit: contracția repetată a musculaturii determină plierea repetată a pielii, iar în timp aceste pliuri pot deveni vizibile chiar și în repaus. Prin reducerea contracției musculare, toxina botulinică atenuează ridurile dinamice și poate limita accentuarea lor”, explică dr. Lidia Zegrea, medic dermatolog în cadrul clinicii Elos Skin & Laser Center.

Ce s-a schimbat este mai degrabă felul în care alegem să folosim toxina botulinică și, odată cu el, vocabularul prin care descriem diferitele abordări. Baby botox și botox preventiv „nu sunt însă categorii medicale oficiale și nici protocoale standardizate”, spune dr. Michela Gingirov, medic dermatolog în cadrul clinicilor Cronos Med, care adaugă că „sunt mai degrabă termeni deveniți foarte populari în estetica medicală și, bineînțeles, pe social media”.

Botox preventiv

Probabil că una dintre cele mai răspândite idei despre injectările cu botox din ultimii ani este că ar trebui să le începi înainte să ai, de fapt, riduri. De aici și interesul tot mai mare pentru botoxul preventiv, definit de dr. Lidia Zegrea drept „utilizarea precoce a toxinei botulinice, cu intenția de a limita formarea sau accentuarea ridurilor de expresie înainte ca acestea să devină profund imprimate în piele”.

Problema e că „precoce” nu înseamnă neapărat „cât mai devreme”. Nu există o vârstă standard de la care ar trebui începute injectările, iar faptul că cineva are 25 de ani nu reprezintă, în sine, o indicație pentru tratament. „Din punct de vedere medical”, spune dr. Zegrea, „mi se pare mai relevant momentul în care observăm o activitate musculară importantă asociată cu apariția primelor linii dinamice. Acesta este momentul în care putem discuta despre o abordare proactivă, înainte ca aceste linii să devină profund imprimate în piele. Prevenția reală înseamnă, în primul rând, să identificăm factorul pe care îl putem influența”.

În același timp, completează dr. Gingirov, „nu este justificat să intervenim preventiv fără un motiv real. Evaluarea trebuie făcută individual, în funcție de dinamica feței, expresivitate, calitatea pielii și felul în care evoluează liniile de expresie”.

Cât de mult contează însă această intervenție peste 20 sau 30 de ani este mult mai greu de spus. Deși există indicii că botoxul poate întârzia formarea sau accentuarea anumitor riduri, „dovezile disponibile nu sunt suficiente pentru a spune că o persoană care începe toxina botulinică la 20–25 de ani va avea cu certitudine mai puține riduri la 40–50 de ani. Nu avem încă suficiente studii longitudinale care să urmărească populații tratate preventiv timp de câteva decenii”, spune dr. Lidia Zegrea.

Și, oricum, „toxina botulinică nu oprește procesul de îmbătrânire. Genetica, expunerea la soare, fumatul, calitatea pielii, pierderea de volum și transformările care au loc în țesuturi continuă să joace un rol important. Dacă vorbim despre prevenție în adevăratul sens al cuvântului, primul pas rămâne protecția solară, alături de o rutină de îngrijire bine aleasă. Nu injectabilele”, completează dr. Gingirov.

Citește continuarea în ELLE OCTOMBRIE 2026!