Senatul nu crede în hărțuirea morală la locul de muncă, respinge proiectul de lege care o interzice

Senatorii resping proiectul ce definește și interzice hărțuirea morală la locul de muncă, pentru că nu știu mai bine. Și pentru că unii dintre ei o practică și de la tribuna Parlamentului.

Ioana Ulmeanu Editorial de Ioana Ulmeanu

Săptămâna trecută vorbeam, în emisiunea #ELLEnutace, cu deputata independentă Oana Bîzgan despre unul dintre proiectele inițiate de ea, privind hărțuirea morală la locul de muncă. Era vorba despre obiceiul acela prost pe care îl au mulți șefi de a fi tiranici, agresivi cu angajații lor, de a le cere mai mult decât se poate, de a le vorbi urât și de sus și de a-i degrada. Dacă lucrați, mi-e greu să cred că nu știți cum se simte.

Eu, spre exemplu, am simțit genul acesta de umilință de multe ori, dar niciodată nu mi-a lăsat un gust mai amar decât atunci când l-am auzit pe un șefuleț spunând, într-o ședință în care eram în majoritate femei (așa se întâmplă când lucrezi la reviste glossy) că e cazul să deschideți mai mult picioarele'. Prin asta, șefulețul voia să ne spună să fim mai deschise la compromisuri și ăsta era modul în care găsea de cuviință să o facă. La prima astfel de cerere am crezut că nu am auzit bine. A doua oară, mi-au luat foc obrajii și nu îmi venea să cred că sunt singura care sesizează nesimțirea. A treia oară (vocabularul și imaginația dânsului erau sărăcuțe), într-o altă ședință, am reacționat. Și-a cerut scuze suprins că așa ceva ar fi putut să mi se pară nepotrivit. Iar norocul a fost că, până să mă hotărăsc dacă e cazul să raportez sau nu la resurse umane comportamentul inadecvat, șefulețul a părăsit compania acoperit de alte rușini.

Dar problema este că un astfel de comportament, care e doar un exemplu pentru felul în care unii oameni își tratează colegii, nu e sancționabil. Și tocmai asta își propune proiectul privind hărțuirea morală la locul de muncă inițiat de Oana Bîzgan, împreună cu o mulțime de colegi din toate partidele. Merită să menționez că doi dintre inițiatorii proiectului, Manda Iulian Claudiu și Oprea Ștefan Radu, din PSD, au votat împotriva propriei legi. Yay!

Ce presupune proiectul privind hărțuirea morală la locul de muncă?

Practic, proiectul vrea să modifice și să completeze Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între bărbați și femei, dar și Ordonanța de Guvern 137/2000, astfel încât genul ăsta de comportamente să fie sancționate. Deci descurajate.

Bîzgan a vorbit, motivându-și proiectul, despre gesturile obscene și despre limbajul folosit chiar și de parlamentari, și a povestit despre cum tipul ăsta de hărțuire ar fi sancționat disciplinar, contravențional sau penal, după caz. Și, ca să ne înțelegem, sub spectrul acestei hărțuiri ar intra conduita ostilă sau nedorită, comentariile verbale, acțiunile sau gesturile angajatorului, ale superiorului ierarhic sau ale colegilor care ar duce la o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității, prin afectarea sănătății fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional. Inclusiv stresul și epuizarea fizică la serviciu ar intra sub incidența hărțuirii morale.' Simplu, nu?

Pentru lucrurile astea, proiectul de lege cere amenzi între 10.000 și 15.000 lei, iar dacă la mijloc se găsește afectarea sănătății fizice sau mentale sau viitorul profesional al victimei, chiar și închisoare de la 6 luni sau un an. Și, desigur, amenzi și mai mari pentru angajatori. Pe lângă daune compensatorii și morale, plata consilierii psihologice și multe altele (printre care și sancțiuni din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării).

În proiect se mai vorbește și despre interzicerea hărțuirii morale pe criteriul sexului (despre care parlamentari ca Șerban Nicolae, Nicolae Bacalbașa, Corneliu Bichineț știu mai bine, fiind ei înșiși practicanți ai ofenselor de acest gen către colegele de Parlament). Și, în treacăt fie spus, știind fiecare dintre noi ce e asta – vezi episodul despre care vorbeam mai sus.

De ce avem nevoie de o lege care să ne protejeze de hărțuirea morală la locul de muncă?

Sunt o mulțime de motive pentru care ar trebui să fim protejați de hărțuirea morală la locul de muncă… Însuși faptul că aceasta există ar trebui să fie un motiv suficient. Dar, în caz că mai aveai nevoie de altele, iată.

Un studiu realizat de Institutul Național de Statistică (pe un eșantion uriaș, de peste 4 milioane de oameni) arată că 24,8% dintre români se declară expuși la factori care le-ar putea afecta sănătatea mentală și fizică, peste 250 de mii sunt expuși la violență fizică sau psihică, presiune sau supraîncărcare.

Cum era de așteptat, femeile sunt mai hărțuite la locul de muncă decât bărbații.

Angajații români sunt printre cei mai stresați din UE și în special bărbații români sunt printre cei mai stresați angajați din Europa.

Și dacă asta nu era destul, află că suntem pe locul 4 în lume la afecțiuni care decurg din hărțuirea morală la locul de muncă.

De ce a fost respins în Senat proiectul privind hărțuirea morală la locul de muncă?

Cum legea aceasta este una organică, era nevoie de două treimi dintre senatori ca proiectul să treacă de Senat. Dar, cu toate că proiectul a trecut (în unanimitate) de comisiile de specialitate (cea pentru Egalitate de Șanse și cea pentru Drepturile Omului), care au dat raport favorabil, parlamentarii nu au putut fi deranjați să o voteze. Cum spuneam, chiar printre inițiatori s-au găsit oameni care să voteze împotrivă.

Asta dincolo de faptul că au fost prezenți doar 104 senatori din cei 136. Iar dintre cei prezenți, 39,42% au zis pas, 17,31% s-au abținut, iar cei 43,27% care au votat pentru nu au fost suficienți să ne protejeze de hărțuirea morală la locul de muncă nici de data asta.

Citește și:
#ELLEnutace LIVE: Despre hărțuirea sexuală în spații publice și hărțuirea morală la locul de muncă

Foto: PR

Recomandari
Unica.ro
Noizz
Psychologies
Mai multe din lifestyle