Ce vezi în filmul Cei doi papi e departe de adevăr și îți spunem de ce

Dacă ai văzut Cei doi papi și ai rămas impresionată de buna înțelegere sau de-a dreptul de amiciția expusă pe ecran de Papa Francisc și Papa Benedict, află că realitatea diferă... destul de mult de ficțiune.

Ce vezi în filmul Cei doi papi e departe de adevăr și îți spunem de ce

De la premiera filmului Netflix Cei doi papi și până acum se pare că avem de-a face cu o adevărată ascensiune a sentimentelor nobile și religioase, și nu doar în rândul catolicilor. Mulți dintre cei care au văzut, chiar și în România, producția lui Fernando Meirelles s-au lăsat cuceriți de povestea seducătoare a celor doi amici, bărbați înțelepți și puternici, care conduc în feluri diferite Biserica, dar care ajung, în punctele esențiale, la consens. Atât de mare este simpatia pentru relația dintre cei doi papi, așa cum se vede ea pe ecran, încât nu ar fi de mirare dacă aceștia ar înlocui familia regală britanică în topul fascinației publicului de pretutindeni.

Dar nu trebuie să uităm că filmul este, totuși, doar un film, și că povestea reală e cu mult diferită de varianta cosmetizată din film. Iar ca să ne convingem de asta nu trebuie decât să aruncăm o privire asupra evenimentelor recente, cele care au condus la renunțarea Papei Benedict la sceptrul papal, și la ascensiunea lui Jorge Bergoglio, astăzi Papa Francisc, către cea mai înaltă poziție a catolicismului. Și, desigur, să ne amintim care sunt problemele catolicismului (dar, în sens mai larg, ale întregii religii organizate) astăzi. De la discriminări de tot felul și până la scandalul uriaș al copiilor care au fost zeci de ani la rând abuzați sexual de membri ai ierarhiei bisericești, sub privirea blândă a superiorilor lor, Biserica Catolică nu se află astăzi în cea mai fericită poziție. Oricum, în acest moment suflul proaspăt al Papei Francisc se resimte puternic, însă la vremea transferului de putere pe care îl vedem în Cei doi papi lucrurile stăteau cu totul altfel.

Ce trebuie să știi despre Joseph Ratzinger, Papa Benedict al XVI-lea

Papa Ratzinger a condus Biserica Catolică vreme de opt ani și, așa cum se vede și din Cei doi papi, a fost întotdeauna considerat un teolog rigid, cu respect pentru dogmă, și care nu a cedat în fața nevoilor din ce în ce mai stringente de schimbare ale Bisericii. Venit din Germania, după ce a trecut prin ororile războiului (a făcut parte chiar și din Hitler Jugend, organizația pentru tineret a naziștilor, deși familia lui nu susținea regimul), Joseph Ratzinger a devenit un expert în teologie și s-a apropiat mult de primele ranguri ale bisericii cu mult timp în urmă. În 1977 a devenit arhiepiscop de Munchen și Freising, iar în 1981 a început să lucreze cu Papa Ioan Paul al II-lea, lucru care s-a prelungit pe 20 de ani și care i-a adus și reputația de teolog desăvârșit, dar și de conservator. La vârsta de 78 de ani, Ratzinger a fost ales cel de-al 256-lea papă și și-a luat numele de Benedict. Cea mai problematică moștenire a perioadei sale rămâne, în continuare, cea a abuzurilor sexuale asupra copiilor – căci Papa Benedict a fost cel care a a schimbat regulile, făcând astfel încât abuzurile să nu poată trece neobservate. Investigațiile puse la cale de el, noile reguli, disciplina impusă, toate au rămas fără rezultat. Papa Benedict și-a anunțat retragerea în 2013, vorbind despre motive personale, care țineau de sănătate, însă detractorii săi au vorbit și vorbesc încă despre scandaluri financiare la Vatican, dar și despre conservatorismul vechiului papă.

Ce trebuie să știi despre Jorge Bergoglio, Papa Francisc

Dacă și tu ești fascinată de charisma și deschiderea pe care le arată cu fiecare ocazie Papa Francisc, poate nu ar strica să te uiți cu mai mare atenție la viața lui. Fost arhiepiscop de Buenos Aires, Jorge Bergoglio este un progresist în cea mai mare parte a problemelor pe care un papă e chemat să își dea cu părerea. S-a format ca preot iezuit în Argentina, unde conduce ordinul din 1973, însă un episod bizar îl plasează de partea greșită a istoriei în timpul unui conflict argentinian susținut și de SUA, o dictatură militară în timpul căreia cel puțin doi preoți iezuiți ar fi fost răpiți de regim, lucru la care Bergoglio nu ar fi reacționat conform așteptărilor. Evident, el neagă și azi implicarea în aceste lucruri. A devenit cardinal din 2001, însă nu trebuie să omitem un alt episod din cariera sa, în care actualul Papă Francisc a ajuns în Argentina centrală, unde a petrecut doi ani predicând sărmanilor, fără să mai aibă atribuțiile unui lider al bisericii. Din această experiență pare să provină și empatia lui pentru cei săraci (o schimbare de atitudine radicală, față de precendentul papă). De altfel, Papa Francisc are multe idei considerate radicale pentru poziția sa, mai ales cele legate de contracepție, de homosexualitate sau de rolul femeilor în biserică. Oricum, nu trebuie să uităm că, oricât de progresist ar fi, el este progresist… pentru un papă. Adică, de exemplu, că nu se sfiește să compare femeile care au făcut avorturi cu persoanele care apelează la asasini plătiți.

Ce nu se vede în Cei doi papi despre relația dintre Francisc și Benedict?

Deși filmul lui Meirelles pare făcut anume pentru a stârni simpatie pentru cei doi înalți prelați (și mai ales pentru actualul papă, care pare că se află într-un perpetuu concurs de popularitate), trebuie să ne uităm un pic la fapte înainte de a ne da cu părerea despre prietenia lor. Și să nu uităm că momentul demisiei unui papă – primul astfel de moment în secole – nu avea cum să nu fie însoțit de tensiuni mult mai acute decât cele pe care le resimțim din film. De altfel, discuțiile dintre cei doi pe care filmul pare că le replică nu au fost niciodată altfel decât secrete, deci e clar că trebuie să ne asumăm faptul că imaginația producătorilor este cea care a născut acele perle de înțelepciune.

De altfel, pozițiile papilor în legătură cu aproape orice sunt publice – și de aici s-a inspirat și scenariul. Ce știm este că între cei doi există diferențe uriașe de viziune, și nici un exemplu nu e mai potrivit decât acela în care cei doi tratează problema abuzului sexual al copiilor în cadrul Bisericii, despre care am pomenit și mai devreme. Căci unde Papa Francisc spunea, în 2019, că abuzurile sexuale pot fi combătute numai prin reguli aplicabile întregului cler, și crea un mecanism de raportare a acestor abuzuri (în Vos estis lux mundi), Papa Benedict lansa, cam în aceeași perioadă, o scrisoare în care învinovățea, pentru abuzurile sexuale, ideile progresiste din Biserică și cultura permisivă față de sex din țările occidentale.

Și chiar dacă acesta este doar un detaliu de perspectivă, nu trebuie să uităm că Benedict a fost cel care a afirmat că nu va interveni în mandatul urmașului său… iar lansarea unei astfel de poziții în paralel cu noua decizie a Vaticanului sună a război diplomatic

Iar asta nu e tot. Trebuie să te anunțăm cu tristețe că e mai posibil ca cei doi papi să nu fi ajuns niciodată să vadă meciuri împreună (fie și numai pentru că fostul Papa Benedict are probleme de sănătate, dar și pentru că preferă varianta unui sport care nu e pentru toată lumea, și anume Formula 1) și că șansele ca cei doi să se strecoare undeva la o felie de pizza sunt inexistente. Așadar, dacă ți-a plăcut Cei doi papi, nu uita că e vorba despre un film a cărui intenție pare a fi de a pune pe toată lumea într-o lumină bună – încă nu se știe de ce – și nu lua de bune chiar toate lucrurile care îți cad sub ochi.

Citește și:
10 cărți pe care trebuie să le citești înainte de a fi ecranizate în 2020

Foto: Netflix

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Mai multe din lifestyle