Căutând dragostea pe internet

După șase ani în care în viețile sentimentale ale celor mai mulți dintre noi s-au amestecat algoritmii, ne e mai bine sau mai rău?

Căutând dragostea pe internet

Acum mai bine de șase ani o lansare din lumea Internetului avea să zguduie profund felul în care abordăm relațiile sentimentale. Ai ghicit, e vorba despre Tinder, aplicația care ne-a învățat cât de simplu este să dai swipe left și right, de parcă alegerea unui potențial partener ar fi similară felului în care decidem asupra unei rochii pentru următoarea petrecere. Și de ce nu ar fi?

Până la urmă, intenția celor care au creat Tinder a fost ca oamenilor să le fie mai simplu să își găsească un partener (fie și doar sexual și doar de scurtă durată), știind din start că și cel ales a încuviințat formarea unui match – potriveala necesară pentru ca orice conversație pe aplicație să fie inițiată – își dorește același lucru. Această potrivire care vine din ambele sensuri părea foarte promițătoare, pentru că garanta oarecare confort și îndepărta stresul pe care îl presupune orice început. Oare mă place? Oare la mine se uită? Oare mi-a zâmbit mie sau altcuiva? Toate întrebările acestea aveau să fie anulate de aplicație, care promitea compatibilități mult mai clare.

Și nu e de mirare, deci, că în doi-trei ani Tinder reușise să obțină peste un miliard de swipes pe zi (azi a ajuns la 1,6 miliarde) și, tot zilnic, să stabilească compatibilități între zeci de milioane de oameni.

Succesul uriaș și imediat de care s-a bucurat Tinder (dar și alte servicii similare, precum 3ender, Badoo, Bumble, Grindr, OKCupid etc.) spune ceva despre nevoia acută a oamenilor de a-și găsi parteneri, dar și despre imposibilitatea de a o mai face pe căi considerate cu doar cu câțiva ani în urmă clasice. Și mai era ceva – faptul că, așa cum îți spuneam și la început, Tinder e amuzant și aduce foarte mult cu un joc în care alegi… ce e pe gustul tău în momentul respectiv. Și tocmai pentru că aduce atât de mult cu un joc, au început și problemele. În primă fază, specialiștii în dating și psihologii și-au pus problema că o ofertă aproape nelimitată (sau, în orice caz, imposibil de epuizat într-o viață) ar schimba felul în care ne raportăm la relații și ar scădea din investiția emoțională în ele, ceea ce ar crea, automat, relații superficiale, pe termen scurt. Alții au sugerat că multitudinea de opțiuni pe care o oferă aplicația ne-ar face să ne concentrăm mult prea mult pe aspectul fizic al potențialilor parteneri sau ne-ar îngreuna alegerile, de teamă că o altă opțiune, mult mai reușită, ar pândi după colț. Și, desigur, a mai fost și faptul clar că Tinder este o pierdere de timp, dacă e să ne luăm după procentul de matches (1,63%) rezultate din toate acele swipes, de vreme ce utilizatorii intră, în medie, de 11 ori zilnic pe aplicație.

Dar ce înseamnă cu adevărat utilizarea acestui tip de aplicații pentru femeile din România? Un prim studiu realizat de câteva cercetătoare de la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca (Maria Henriette Pozsar, Alina Ioana Dumitrescu, Denisa Piticaș și Sorana Constantinescu) și publicat recent în jurnalul de studii de gen și feministe Analize se concentrează pe impactul platformelor de dating în spațiile mai conservatoare, cum este și țara noastră, în care, după cum subliniază chiar introducerea studiului, o treime dintre adulți consideră că actul sexual înaintea căsătoriei nu e vreodată justificat. Mai bine de jumătate dintre participantele la studiu au declarat că au ajuns să aibă o formă de relație în viața reală pornită de la utilizarea unei aplicații de dating.

Dar când a venit vorba despre intențiile cu care se pornesc româncele să navigheze în spațiul virtual, ele sunt de două tipuri – fie își doresc relații romantice stabile, fie (ceva mai puține dintre ele) își doresc sex ocazional. Tot asta, pot să zic cu mâna pe inimă, își doresc și femeile din jurul meu care au încercat marea cu degetul pe astfel de tărâmuri, dar trebuie să îți spun că experiențele lor nu au fost dintre cele mai fericite. Și, după cum arată studiul, acesta este un motiv important pentru care femeile părăsesc astfel de platforme. Fie că e din cauza hărțuirii, deseori asociată cu mediul online, fie a dezamăgirii… deseori asociată cu dragostea sau cu ceea ce presupunem noi că ar trebui să fie ea.

Dar, în condițiile acestea, este totuși folosirea acestor platforme o formă de rebeliune față de un mediu conservator pentru românce? Mai cu seamă că, după cum au arătat alte studii, tindem să fim mai conservatoare decât erau părinții noștri la aceeași vârstă? Răspunsul este: nu neapărat. La fel cum femeile de aici sunt și sceptice față de ideea că și-ar putea găsi astfel partenerul de lungă durată.
Puține dintre cele care își petrec timpul derulând imagini pe Tinder reușesc să își găsească acolo parteneri stabili… dar asta este numai una dintre promisiunile pe care aplicația aceasta (dar și celelalte) o încalcă. Mai grave ar putea fi altele. Cum ar fi aceea că, pentru luni de zile, Tinder a dezvăluit locațiile exacte ale utilizatorilor celorlalți utilizatori. Sau că pe platformă sunt stocate absolut toate mesajele, imaginile, destinațiile, interesele utilizatorilor.

Dincolo de aceste indiscreții care atentează la viața privată a celor care folosesc platformele, mai sunt și alte lucruri. Și anume, că aplicațiile transformă întâlnirile într-un sport extrem de competitiv, că îndeamnă la infidelitate (un studiu realizat în urmă cu doi ani de Texas Tech University a demonstrat că mai mult de 60% din utilizatori au observat pe platformă cunoscuți aflați în relații stabile). Și că, până la urmă, întâlnirile care pornesc de pe Tinder ajung să se întâmple în viața reală, iar aplicațiile, oricât de deștepte ar fi ele, nu pot contracara aceleași obiceiuri, așteptări și prejudecăți nocive pe care le tot perpetuăm în căutarea dragostei.

Citește și:
Ce am învățat după 8 luni de folosit Tinder

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Mai multe din lifestyle