ELLE FENOMEN: Industria nemuririi

De la biohackeri și suplimente experimentale până la investiții de miliarde în Silicon Valley, longevitatea a devenit una dintre cele mai profitabile industrii, estimată să atingă cel puțin 8 trilioane de dolari până în 2030. Dacă promisiunea nemuririi se va concretiza vreodată, moartea ar putea deveni opțională. dar nu pentru toată lumea.

„Fugazi. Fugayzi. It’s a wazi, it’s a woozy. It’s fairy dust. It doesn’t exist. Replica lui Matthew McConaughey din The Wolf of Wall Street îmi sună în cap atunci când mă gândesc la ideea de a trăi veșnic. Toți ne-am familiarizat cu ea de mici, fie din basmele lui Ispirescu și Epopeea lui Ghilgameș, fie din poveștile despre Qin Shi Huang sau Alexandru cel Mare, care căuta fântâna tinereții. Fascinația pentru nemurire a traversat epoci și civilizații, însă a rămas exact atât: „fugazi, fugayzi”.

În ultimii ani, ideea a început să iasă din zona legendelor și să intre în cea a startup-urilor din Silicon Valley, a liderilor politici și a laboratoarelor de biotehnologie. Mai știi întâlnirea de anul trecut dintre Vladimir Putin și Xi Jinping, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial? Când cei doi se apropiau de tribuna din Piața Tiananmen, interpretul lui Putin a fost auzit spunând: „Biotehnologia se dezvoltă continuu. Organele umane pot fi transplantate repetat. Cu cât trăiești mai mult, cu atât devii mai tânăr și se poate ajunge chiar la nemurire”. „Unii prezic că în acest secol oamenii ar putea trăi până la 150 de ani”, i-a răspuns Xi.

Dar să nu crezi că genul acesta de discuții se rezumă doar la figuri precum cei doi lideri. Poate că ei au mijloacele să le pună în practică, dar cultura longevității e noua obsesie a oamenilor cu venituri medii spre mari, a miliardarilor, celebrităților și a unei întregi industrii. Adăpostită sub umbrela self-care-ului, longevitatea a devenit una dintre cele mai complexe și costisitoare tendințe ale momentului. Dacă credeam că trend-ul anti-aging, care se rezuma la câteva creme și proceduri estetice, este scump, sofisticat și chiar toxic, nu aveam încă idee cât de departe poate merge industria longevității.

Organismul ca software

Primul lucru pe care trebuie să-l știi dacă vrei să faci parte din acest „cult” este că propriul corp poate fi „optimizat”. Acesta e, de fapt, cuvântul preferat al influencerilor de wellness și longevitate, al biohackerilor, antreprenorilor și al clinicilor care promit să încetinească sau chiar să inverseze procesul de îmbătrânire. În această logică, corpul nu mai e un organism supus limitelor biologice, ci un software care poate fi ajustat, recalibrat și îmbunătățit constant.

Totul începe cu măsurarea. În universul longevității, aproape orice trebuie transformat într-un număr. Somnul e analizat în cicluri și minute de deep rest, mâncarea – triată în grame de fibre, grăsimi, carbohidrați și, mai ales, proteine; glicemia e monitorizată în timp real prin senzori purtați permanent; iar nivelul inflamației, hormonilor sau colesterolului – verificat prin analize repetate. Și nu vreau să insinuez că nu e important să ai grijă de sănătatea ta, ci să subliniez fanatismul spre care ne împinge industria.

Dacă nu ai mâncat 100 de grame de proteine într-o zi, adio viață lungă. Dacă smartwatch-ul îți spune că nu ai dormit prea bine, chiar dacă te-ai trezit odihnită, începi imediat să te stresezi și să cauți soluții. E cel puțin amuzant că am ajuns în punctul în care prima reacție este: „Stai să văd ce îmi arată ceasul, ca să aflu cum mă simt”. De parcă propriul corp nu ar mai fi o sursă credibilă de informații. Intuiția, energia, felul în care te simți, toate par să conteze mai puțin decât un scor generat de un algoritm.

Protocoale pentru „optimizarea” corpului

După ce ai colectat suficiente informații, e momentul să intervii. Cel mai comun pas îl reprezintă suplimentele. Dacă până acum câțiva ani ideea de a lua niște vitamina C sau magneziu era suficientă, acum ai nevoie de combinații elaborate de zeci de substanțe luate zilnic, fiecare cu rolul ei într-o schemă aproape matematică. Uită-te la Bryan Johnson, probabil cea mai faimoasă figură din domeniul longevității, care consumă peste o sută de suplimente zilnic.

Unul dintre suplimentele care apar constant în protocoalele de longevitate este resveratrolul, un compus care se găsește în coaja strugurilor roșii, foarte popular în ultimii ani, în parte datorită lui David Sinclair, un alt personaj central din industrie. El susținea că trans-resveratrolul ar activa anumite enzime (sirtuine, în special SIRT1), implicate în procesele de reparare celulară și asociate cu longevitatea. Entuziasmul a pornit după studii pe șoareci care sugerau că ar putea avea efecte asupra duratei de viață. Problema e că, atunci când vine vorba de oameni, lucrurile sunt mai puțin clare. Deocamdată, nu există dovezi clinice solide care să arate că resveratrolul prelungește semnificativ viața sau încetinește îmbătrânirea la oameni.

Protocolul continuă cu nicotinamida adenin dinucleotidă (NAD+), o coenzimă prezentă în fiecare celulă, implicată în producerea energiei, repararea ADN-ului și funcționarea normală a celulelor. Nivelurile sale scad cu vârsta, unele studii estimând o reducere între 10% și 80%. De aici și obsesia industriei longevității pentru suplimentele care promit să „refacă” această rezervă. Cele mai populare sunt precursorii nicotinamida ribozidă (NR) și nicotinamida mononucleotidă (NMN).

O analiză intitulată Dietary Supplementation With NAD+-Boosting Compounds in Humans: Current Knowledge and Future Directions, publicată în National Library of Medicine, arată că suplimentele pot crește nivelurile de NAD+ din organism, uneori semnificativ. Într-un studiu pe adulți cu vârste între 55 și 79 de ani, administrarea a 500 miligrame de NR de două ori pe zi, șase săptămâni, a crescut nivelul NAD+ cu aproximativ 60%. În alte studii, NMN administrat timp de 60 de zile a crescut concentrațiile de NAD+ din sânge de până la șase ori. Dar aceste creșteri biochimice nu se traduc automat în beneficii vizibile pentru sănătate. Multe dintre studiile analizate nu au găsit îmbunătățiri semnificative în metabolism, tensiune arterială, performanță fizică sau sensibilitatea la insulină. În plus, majoritatea cercetărilor au fost realizate pe grupuri mici de participanți și pe perioade relativ scurte. Concluzia autorilor este rezervată: suplimentele care cresc NAD+ par sigure și pot modifica anumite procese biologice, dar nu există dovezi solide că ele pot îmbunătăți semnificativ sănătatea sau încetini procesul de îmbătrânire.

Și peptidele apar des în conversațiile despre wellness și longevitate, însă și de data aceasta lucrurile sunt într-o zonă gri. Peptidele sunt lanțuri scurte de aminoacizi, versiuni mai mici ale proteinelor, care pot declanșa anumite reacții în organism. De fapt, medicamente cunoscute sunt peptide: insulina și tratamentele GLP-1 precum Ozempic sau Mounjaro. Dar ce stârnește entuziasm acum sunt peptidele sub formă injectabilă, care ar putea accelera regenerarea țesuturilor, grăbi recuperarea după accidentări, contribui la un somn mai bun, o imunitate crescută sau o piele mai fermă. În comunitățile de biohacking se discută despre formule precum BPC-157, CJC-1295, GHK-Cu sau SS-31, fiecare asociată cu un tip de efect biologic. Unele ar stimula secreția de hormoni de creștere, altele ar accelera recuperarea musculară sau ar susține regenerarea celulară. Fenomenul nu se limitează la clinici sau cercetători. Potrivit unui articol din The Guardian, peptidele injectabile au devenit extrem de populare în rândul biohackerilor și al adepților „optimizării” organismului. Pe platforme precum Discord sau Telegram, utilizatorii discută protocoale și doze, iar în Silicon Valley au devenit aproape un simbol de statut pentru pasionații de tehnologie și wellness. Există chiar povești despre startup-uri care păstrează fiole de peptide în frigiderul biroului pentru injecții rapide la prânz.

Însă multe dintre peptidele despre care se vorbește azi circulă pe o piață gri. Deși unele sunt versiuni sintetice ale proteinelor pe care corpul le produce în mod natural, ele nu sunt aprobate de autorități. În plus, studiile existente sunt limitate, iar rezultatele obținute pe animale nu se traduc întotdeauna în beneficii pentru oameni.

Iar lipsa reglementării ridică probleme serioase de siguranță. În vara lui 2025, la RAADFest, un festival dedicat longevității din Las Vegas, două participante au ajuns în stare critică la spital după injecții cu peptide la unul dintre standurile conferinței. Cele două, în vârstă de 38 și 51 de ani, au început să prezinte simptome severe: dificultăți de respirație, umflarea limbii și creșterea ritmului cardiac. Autoritățile din Nevada au deschis o investigație pentru a stabili dacă reacțiile au fost provocate de contaminarea substanței, de o reacție alergică sau de compoziția injecțiilor. Cazul a atras atenția asupra unor probleme fundamentele ale industriei: multe dintre aceste terapii sunt administrate în afara cadrului medical tradițional, uneori cu substanțe compuse în farmacii sau utilizate off-label, fără studii clinice solide.

O altă dimensiune importantă a biohacking-ului este reprezentată de gadget-urile care monitorizează funcțiile biologice. Inelele inteligente, precum Oura Ring, urmăresc somnul, temperatura corporală, variabilitatea ritmului cardiac și nivelul de recuperare a organismului. Datele sunt apoi transformate într-un scor zilnic care îți arată cât de bine te-ai odihnit sau cât de pregătit e corpul pentru activitate fizică.

Un alt dispozitiv popular în ultimii ani este CGM, un sistem de monitorizare continuă a glicemiei, dezvoltat pentru persoanele cu diabet, dar purtat și de oameni sănătoși, care vor să vadă cum reacționează corpul lor la diferite alimente pentru a-și „optimiza” dieta și metabolismul în timp real. La târgul anual Consumer Electronics Show din Las Vegas, în ianuarie, tehnologia dedicată longevității a fost „the hype vertical du jour”, conform Financial Times. Iar potrivit The Week, printre produsele care au atras atenția s-au numărat o „oglindă a longevității”, în valoare de 899 de dolari, care îți spune cât de bine îmbătrânești, și o „stație a longevității” de 600 de dolari, capabilă să-ți măsoare compoziția corporală și să-ți evalueze starea de sănătate pe baza a peste 60 de biomarkeri.

Pe lângă aceste tehnologii de monitorizare, există și dispozitive care promit efecte directe asupra organismului. Panourile cu lumină roșie sunt promovate pentru capacitatea de a stimula mitocondriile și de a îmbunătăți regenerarea celulară. Saunele cu infraroșu sunt asociate cu detoxifierea și recuperarea musculară, iar camerele de crioterapie, în care corpul este expus la temperaturi foarte scăzute, sunt prezentate drept metode de reducere a inflamației și de stimulare a metabolismului.

La fel de populare sunt și camerele hiperbarice, care presupun expunerea la oxigen pur într-un spațiu în care presiunea este mai mare decât cea atmosferică. Potrivit Mayo Clinic, terapia a fost folosită pentru tratarea bolii de decompresie la scafandri, dar și pentru intoxicația cu monoxid de carbon, bulele de aer din vasele de sânge, infecții grave ale țesuturilor, răni care se vindecă greu sau leziuni provocate de radioterapie. De asemenea, poate fi utilă în tratamentul grefelor de piele, al unor arsuri sau al pierderii bruște a auzului sau vederii.

În ultimii ani, camerele hiperbarice au fost adoptate și de industria longevității, și promovate ca instrumente de regenerare și optimizare. În clinicile de longevitate și în centrele de biohacking, ședințele sunt prezentate ca metode prin care corpul ar primi mai mult oxigen, ceea ce ar stimula procesele de reparare celulară și recuperarea organismului. Problema e că majoritatea aplicațiilor anti-aging ale terapiei hiperbare nu sunt susținute de dovezi clinice. În timp ce medicina tradițională folosește tehnologia pentru afecțiuni clar definite, promisiunile legate de longevitate rămân, cel puțin deocamdată, speculații.

Un lucru de subliniat este că terapiile nu sunt pentru buzunarul oricui. Costurile depășesc mult veniturile unui angajat obișnuit. Potrivit unui raport Business Insider, un protocol de longevitate care include terapii cu celule stem și ozon la Four Seasons Maui costă aproximativ 44.000 de dolari de persoană. La Canyon Ranch, un program de patru zile ajunge la aproximativ 20.000 de dolari.