„Mai pot și cozonac!” De ce mâncăm în exces în timpul sărbătorilor de iarnă

Una dintre principalele caracteristici ale sărbătorilor de iarnă a devenit mâncatul în exces, când printre farfurii pline cu sarmale și salată de boeuf, reușim să strigăm cu stoicism și cu o aură triumfală: "Mai pot și cozonac!".

„Mai pot și cozonac!” De ce mâncăm în exces în timpul sărbătorilor de iarnă

„Iarna a luat autoritățile prin surprindere.” „Din cauza excesului de mâncare, numărul de apeluri către serviciul de ambulanță a crescut considerabil în zilele de Crăciun.” Aceste două știri par să fie chintesența României în perioada sărbătorilor de iarnă. An după an, suntem mereu surprinși că iarna a venit din nou și a adus cu ea un fenomen meteorologic tare bizar… zăpada! Apoi, când aproape credeam că ne-am revenit și am reușit să depășim șocul psihologic provocat de condițiile meteo, ne lovește o altă angoasă: masa de sărbători.

„Ce mâncăm de Crăciun?”, e probabil a doua cea mai auzită întrebare după tradiționalul: „Ce faci de Revelion?”. E un aspect vital pentru români și trebuie pregătit temeinic, cu cel puțin o săptămână înainte de marele eveniment: liste lungi cu produse pe care trebuie să le cumperi de la hipermarket, vizite la bunici sau la părinți pentru a te aproviziona cu murături, cârnați, tobă și alte lucruri sfinte. Iar cine crede că lupta poate fi câștigată într-o singură rundă e un naiv și jumătate. De multe ori e nevoie chiar și de prelungiri, și tocmai de-asta tot mai multe magazine oferă program nonstop în perioada sărbătorilor. Cumpărăturile nu mai au nici o șansă de scăpare în fața românilor care, după cum le arată coșurile, nu îți dai seama dacă se pregătesc de sărbătoarea Crăciunului sau de aprovizionarea unei unități de armată. Dar când din toate părțile ești asaltat de promoții ca „5 + 1 gratis”, cum poți rezista tentației de a nu avea șase pachete de unt? Niciodată nu poți fi prea bine pregătit în caz de Apocalipsă.

După ce au fost bifate cele trei vizite la hipermarket, plus cea suplimentară din ajunul Crăciunului de la chioșcul din scara blocului, pe fondul neliniștii că două baxuri de suc carbogazos nu ajung până pe 26, când totul va fi din nou deschis, urmează partea cu adevărat așteptată de toată lumea: MASA. Cum vreo 2.000 de ani ne-am tot aflat sub influența diverselor popoare, amprenta lor a fost pusă inclusiv asupra gastronomiei, care s-a îmbogățit cu fiecare luptă pierdută de la daci încoace.

Așa că preparatele din bucătăria românească nu sunt puține, iar la ceas de sărbătoare nu trebuie să lipsească nici unul de pe masă. Însă noi, românii, știm cel mai bine că nu e vorba niciodată doar de o singură masă. Crăciunul se transformă într-un maraton al vizitelor, micul dejun acasă, prânzul la părinți, al doilea prânz la socri, cina la bunici, a doua cină cu prietenii și eventual o a treia la vecini. Crescuți în spiritul „Nu e frumos să refuzi!” și „Mănâncă tot din farfurie!”, trebuie să te supui acestor două principii existențiale ale culturii românești. Poate că noi, generația tânără, de după ’89, nu putem înțelege adevărata esență a acestor imperative. Regimul comunist a însemnat o sumedenie de lipsuri și restricții, inclusiv alimentare, iar anii ’80 au fost cei mai drastici din acest punct de vedere. Toate produsele pe care acum le găsim din belșug, atunci erau o raritate, iar eforturile depuse pentru a face rost de ele sunt greu de închipuit pentru noi astăzi. Pe lângă efort, era și un exercițiu de creativitate, gospodinele trebuiau să inventeze dintr-o singură bucată de carne cel puțin trei preparate.

Pe fondul acestor experiențe, odată cu ieșirea din regimul totalitar, s-a produs o schimbare de 180 de grade în ceea ce privește atitudinea societății românești. Țara noastră era înfometată, atât de mâncare, cât și de cunoaștere, iar deschiderea și accesul la toate lucrurile de care fusese privată până atunci au provocat un alt fenomen, cel al consumerismului specific capitalismului. Legat de acest comportament, psihoterapeutul Cătălina Cristescu afirmă: „De la o perioadă în care mâncarea era cu rația, iar masa îmbelșugată un veritabil statut social, am ajuns la magazine pline cu ce vrei și ce nu vrei, deschise de luni până duminică. Cu toate astea, de sărbători vezi cozi interminabile la casele de marcat, aglomerație, coșuri pline cu alimente din care poate jumătate ajung să expire în frigider. Există ceea ce numim traumă transgenerațională. Mulți bunici și-au trăit copilăria în lipsurile generate de război, apoi matu ritatea în comunismul marcat de lipsuri, părinții noștri la fel, și ne mirăm că nepoții, oameni de 40 de ani, să spunem, umplu coșurile până la refuz și mănâncă de parcă ziua de mâine nu ar veni? E nevoie de o metabolizare emoțională a acestor evenimente, și de timp…

Pe lângă bagajul istoric, un alt fenomen care determină excesul alimentar din această perioadă este nevoia de a ne oferi tot ce ne-am refuzat pe parcursul întregului an. Numărăm zilele până la venirea sărbătorilor pentru a renunța la curele de slăbire drastice și ne oferim circumstanțe atenuante sub pretextul „cheat meal/day/week”. Doar că, în lipsa unui stil de viață echilibrat, din cauza restricțiilor mult prea dure impuse până atunci, apare nevoia de a compensa cât mai mult. Același mecanism se aplică și în cazul postului, când, pentru 40 de zile, credincioșii se abțin de la alimente precum lactatele sau carnea. Această perioadă de abstinență culminează însă în ziua Crăciunului cu un festin în care absolut nici un preparat nu trebuie iertat și nici o farfurie nu trebuie lăsată pe jumătate plină.

În ceea ce privește sfatul medicilor, aceștia insistă asupra faptului că moderația este cheia. Să alegem să mâncăm două sarmale, nu jumătate de kilogram, o felie de tobă, nu patru, și să degustăm și puțin din cozonac, nu să îl devorăm pe tot. De asemenea, trebuie să echilibrăm mâncarea grea cu multe fructe și legume, să ne asigurăm că fiecare fel principal cu carne vine însoțit și de o salată. Ciorbele și supele sunt, și ele, alegeri potrivite, fiindcă funcționează ca un pansament pentru stomac, diluând sucurile gastrice și reducând aciditatea. Un alt aspect important îl reprezintă pauzele dintre mese. Trebuie să îi acordăm timp stomacului să digere toată mâncarea. Mesele ar trebui să aibă loc la un interval de trei-patru ore. Alege să folosești farfurii mai mici decât în mod normal. O farfurie mai mică, însă plină, îți va da senzația de sațietate.

Apa trebuie să devină prietenul tău cel mai bun în perioada asta, fiind un aliat de nădejde pentru o bună digestie, însă trebuie evitat consumul ei în timpul mesei. Ficatul, pancreasul, fierea și stomacul sunt principalele părți ale organismului care au de suferit de pe urma unui dezechilibru alimentar. Efectele imediate resimțite când acestea au de suferit sunt vărsături, greață, amețeli, dureri de burtă sau de cap și tremurături. Pentru a preveni aceste simptome, pe lângă a alege să mâncăm inteligent, adică echilibrat, fără abuz, medicii recomandă consumul unui grepfrut, acesta fiind un excelent stimulent al digestiei: reglează secreţia de sucuri digestive, glicemia, detoxifică tubul digestiv și stimulează tranzitul intestinal.

Statisticile legate de obiceiurile alimentare în exces ale românilor ne arată că, în 2016, în prima și în a doua zi de Crăciun s-au înregistrat 3.424 de solicitări către serviciul de ambulanță, jumătate dintre acestea fiind urgențe de cod roșu și galben, adică situații care puneau viața pacientului în pericol. Dintr-un audit realizat la nivelul UE, a reieșit că un român aruncă anual la gunoi aproximativ 129 de kilograme de alimente. În România, aproximativ 30 % din populație se confruntă cu lipsuri materiale și un milion și jumătate de persoane au salariul minim pe economie. Din nou, echilibrul pare că nu e tocmai caracteristica noastră fundamentală. Ca să închei totuși într-un ton festiv, vă las cu urarea lui Răzvan Exarhu din Fericirea e un ac de siguranță: „Zice un slogan de ulei că ești sănătos dacă te hrănești sănătos. Corect! Deci, multă sănătate, bucurii, tot ce vă doriți și împlinirea tuturor dorințelor, și un Crăciun fericit încă de pe acum, că poate nu ne mai vedem, în caz că nu vă hrăniți sănătos.”

Citește și:
Cele mai bune 8 alimente bogate în fibre pe care trebuie să le introduci în dieta ta

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Psychologies
Mai multe din health & diet