De la primul magazin Max Mara, deschis la sfârșitul anilor ’90, la Louis Vuitton, Mengotti, Entrance, Aparterre și spectaculoasa transformare a Palatului Știrbei în TOFF Galleries, Bucureștiul și-a construit, pas cu pas, propria hartă a luxului. Dar ce transformă o stradă cu magazine scumpe într-o adevărată destinație de shopping?
:contrast(8):quality(75)/https://www.elle.ro/wp-content/uploads/2026/10/calea-victoriei.jpg)
Există un motiv pentru care marile case de modă sunt dispuse să plătească chirii exorbitante pentru un spațiu pe Fifth Avenue, Avenue Montaigne sau Via Montenapoleone. În industria luxului, adresa unui magazin poate spune aproape la fel de multe despre un brand precum colecțiile sale. Arhitectura, vitrinele, vecinii și chiar lățimea trotuarelor sunt detalii importante care contribuie la experiența de shopping.
Dacă vorbim de București, strada care se apropie cel mai mult de tipicul celor menționate anterior ar fi Calea Victoriei.
Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi și mai elegante artere ale capitalei și a trecut prin numeroase transformări. A fost locul în care aristocrația își etala cele mai noi ținute, a găzduit magazine și hoteluri luxoase în perioada interbelică, a supraviețuit (oarecum) perioadei comuniste și, după 1989, a devenit treptat una dintre principalele destinații pentru brand-urile internaționale.
Astăzi, pe acest bulevard găsești magazine precum Louis Vuitton, Max Mara și Mengotti, iar Palatul Știrbei, o clădire cu aproape două secole de istorie, a fost transformat într-un spațiu dedicat modei și luxului contemporan.
Potrivit unei analize a pieței publicate în 2026, vânzările brand-urilor de lux din București au depășit 150 de milioane de euro, aproximativ dublu față de 2019. O cifră care spune multe despre evoluția puterii de cumpărare, dar și despre maturizarea unei industrii care, în urmă cu trei decenii, abia începea să se contureze.
Pentru a înțelege cum am ajuns aici, trebuie să ne întoarcem puțin în timp.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, Calea Victoriei era una dintre cele mai importante adrese comerciale ale orașului. Magazinele de modă, croitoriile, bijuteriile și hotelurile atrăgeau o clientelă preocupată de eleganță și de ultimele tendințe pariziene.
În 1928, pe actuala Cale a Victoriei a fost construită clădirea care avea să găzduiască Galeries Lafayette, unul dintre cele mai cunoscute magazine universale ale Bucureștiului interbelic. Proiectată de arhitectul Herman Clejan, clădirea avea lifturi, finisaje din marmură și o organizare comercială inspirată de marile centre comerciale occidentale.
Mersul la cumpărături însemna și o formă de socializare, de divertisment și de afirmare a statutului.
Naționalizarea din 1948 și perioada comunistă au schimbat radical acest obicei de consum. După Revoluție, piața a trebuit să se reconstruiască aproape de la zero. Au apărut noi antreprenori, noi cumpărători și, treptat, și primele magazine care aveau să aducă în România brand-uri internaționale.
Dacă astăzi prezența unui brand internațional pe Calea Victoriei ni se pare firească pentru o capitală europeană, la sfârșitul anilor 90 lucrurile stăteau cu totul altfel.
În 1999, Max Mara își deschidea primul magazin pe Calea Victoriei, prin intermediul antreprenorului Srdjan Kovacevic. Era o perioadă în care piața românească de lux era încă la început, iar consumatorii descopereau treptat ce înseamnă moda creată de case cu tradiție.
În 2012, magazinul s-a mutat într-un spațiu mai generos de pe Calea Victoriei, ocupat anterior de Stefanel.
Max Mara a rămas un reper al shoppingului bucureștean, iar acest lucru spune ceva interesant despre relația româncelor cu luxul. Dincolo de logo-uri și de piese trendy, există o clientelă care preferă calitatea și alege să investească în haine clasice, construite pentru a rezista mai mult decât un sezon.
Magazinul Mengotti a fost inaugurat în martie 2008, într-un București care părea că nu va fi afectat de criza economică (hahaha).
Magazinul multibrand, cu o suprafață de aproximativ 700 de metri pătrați, a presupus o investiție inițială raportată la 800.000 de euro. Amenajarea a fost semnată de arhitectul italian Vincenzo De Cotiis, cunoscut pentru abordarea sa sculpturală și pentru felul în care combină materialele industriale cu finisajele sofisticate.
Alegerea unui asemenea arhitect nu a fost întâmplătoare. Mengotti nu își propunea doar să vândă haine, ci să aducă la București experiența unui boutique multibrand occidental, în care spațiul comercial devine parte din identitatea magazinului.
Prada, Bottega Veneta, Balenciaga,Loewe, Givenchy și Chloé sunt doar câteva dintre numele asociate selecției Mengotti.
Spre deosebire de un magazin monobrand, unde fiecare colecție este prezentată în universul propriei case de modă, un multibrand trebuie curatoriat atent. Cineva trebuie să decidă ce brand-uri merită aduse, ce piese au potențial comercial și cum să le aranjeze în așa fel încât articole cu estetici complet diferite să arate armonios.
Tot în 2008, pe 4 iunie, Louis Vuitton a inaugurat primul magazin din România, în galeria comercială a hotelului JW Marriott din București.
Boutique-ul avea aproximativ 130 de metri pătrați, iar investiția inițială a depășit un milion de euro. Pentru casa franceză, România reprezenta o piață nouă, cu un potențial încă dificil de evaluat.
Alegerea hotelului JW Marriott a fost logică. La vremea respectivă, o mare parte din retailul de lux bucureștean era concentrată în hoteluri de cinci stele, unde magazinele beneficiau de securitate, discreție și acces la o clientelă internațională sau locală cu venituri ridicate.
Șaisprezece ani mai târziu, în decembrie 2024, Louis Vuitton s-a mutat la parterul hotelului InterContinental Athénée Palace, într-un spațiu ocupat anterior de Gucci.
Louis Vuitton nu a ales o clădire oarecare, ci Athénée Palace, un hotel inaugurat în 1914, asociat de mai bine de un secol cu viața socială, politică și culturală a Bucureștiului.
Dacă Max Mara reprezintă eleganța clasică, iar Louis Vuitton este unul dintre cele mai recognoscibile simboluri ale luxului internațional, Entrance spune o poveste diferită.
Lansat în 2008 ca business independent de familie, magazinul s-a remarcat printr-o selecție de designeri asociați mai degrabă cu experimentul și cu moda conceptuală decât cu luxul convențional.
Rick Owens, Comme des Garçons, Maison Margiela, Junya Watanabe și Issey Miyake sunt nume care nu mizează neapărat pe frumusețea tradițională. Hainele lor pot părea dificil de purtat și, uneori, necesită un anumit nivel de familiaritate cu istoria modei pentru a fi înțelese.
Tocmai de aceea, prezența unui magazin precum Entrance este relevantă pentru evoluția pieței locale.
În afara selecției eclectice de brand-uri de nișă, magazinul găzduiește și evenimente culturale precum Dan Perjovschi x Comme des Garçons: expoziția care aduce la București dialogul dintre artă și modă.
În 2023, spațiul din Palatul Universul, de pe strada Ion Brezoianu, a trecut printr-o nouă etapă de extindere și amenajare, realizată de Nuca Studio. Cu o suprafață de aproximativ 538 de metri pătrați, magazinul a devenit un exemplu al modului în care arhitectura poate completa identitatea unei selecții vestimentare.
De altfel, alegerea Palatului Universul este interesantă și din perspectivă urbană. Fostul sediu al unui important ziar românesc a devenit, în ultimii ani, un punct de întâlnire pentru industriile creative, găzduind birouri, spații culturale și business-uri independente.
Inaugurat oficial în decembrie 2025, în Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei 107, proiectul a transformat una dintre clădirile istorice importante ale capitalei într-o destinație dedicată modei, designului și experiențelor exclusiviste.
Clădirea a fost construită în 1835 și a aparținut familiei Știrbei, una dintre cele mai influente familii de aristocrați din Țara Românească. Aproape două secole mai târziu, spațiile sale au ajuns să găzduiască colecții ale unor case precum Dior, Gucci, Celine, Loewe, Fendi, Valentino și Dolce & Gabbana.
La o mică distanță de Calea Victoriei, în zona Grădina Icoanei, Aparterre propune o altă interpretare a shoppingului contemporan.
Deschis în vara anului 2022, pe strada Jean Louis Calderon, concept store-ul a pornit cu o selecție de aproximativ zece brand-uri. Mugler a fost primul nume care a confirmat colaborarea, urmat de JW Anderson, iar portofoliul s-a extins ulterior la peste 30 de brand-uri.
În cazul Aparterre, pare că ownerii au înțeles foarte bine că într-o industrie în care poți comanda aproape orice piesă vestimentară de pe telefon, un magazin fizic trebuie să ofere ceva în plus. Poate fi o selecție greu de găsit în altă parte, relația personală cu clientul sau senzația că descoperi un univers construit de cineva cu o perspectivă clară asupra modei.
Într-o perioadă în care retailul online a schimbat radical obiceiurile de consum, magazinele fizice trebuie să găsească noi motive pentru care clienții să le viziteze. Un spațiu istoric restaurat, în care poți descoperi modă, obiecte de design și experiențe gastronomice, oferă tocmai acest lucru.
Luxul Bucureștean contemporan pare să fi înțeles că nu mai este suficient să vândă obiecte atent selectate, ci trebuie să convingă clienții să își dorească să petreacă cât mai mult timp în magazinul lor.
Foto: Getty Images, Entrance, Aparterre, Mengotti, MaxMara, Toff Galleries, Louis Vuitton
:contrast(8):quality(75)/https://www.elle.ro/wp-content/uploads/2026/10/mengotti.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.elle.ro/wp-content/uploads/2026/10/louis-vuitton.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.elle.ro/wp-content/uploads/2026/10/entrance-store.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.elle.ro/wp-content/uploads/2026/10/toff-galleries.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.elle.ro/wp-content/uploads/2026/10/aparterre.jpg)