Fă cunoștință cu Estera Anghelescu și cu proiectele sale inovatoare care aduc diversitatea și incluziunea în pim-plan la Kaufland, compania pentru care lucrează de mai bine de 20 de ani.
ELLE: Povestește-ne, te rog, pe scurt, despre formarea ta și despre experiențele care te-au condus către munca pe care o faci astăzi.
Estera Anghelescu: Sunt absolventă a facultății Faculty of Business Administration in Foreign Languages (FABIZ) din cadrul ASE și, ulterior, a unui MBA în Entrepreneurship & Innovation Management la Fachhochschule Gelsenkirchen. Ceea ce m-a adus, însă, în Kaufland, în urmă cu mai bine de 20 de ani, au fost cunoștințele mele de limba germană, pe care am început să o studiez încă din primii ani de școală. Intenția mea era să mă angajez la o companie germană încă din timpul studiilor, însă trebuie să recunosc că, la acel moment, Kaufland nu se afla pe lista organizațiilor în care îmi doream să lucrez. Încurajată de un coleg, am ales totuși să trimit un CV prin curier, în 2004 – iar restul e „istorie. În cei peste 20 de ani de activitate, am avut oportunitatea să trec prin diverse departamente: de la Financiar, Controlling, Training și Dezvoltare, până la a pune bazele departamentului de Employer Branding, în cadrul celui de Recrutare, pe care îl coordonez în prezent.
ELLE: Ce te-a motivat să rămâi și să crești în companie după ce ai ajuns să lucrezi la Kaufland?
Estera Anghelescu: După 20 de ani în aceeași organizație, pare greu de crezut – în special în prezent – că un profesionist mai poate găsi entuziasmul de la început și sentimentul dezvoltării continue. Însă, pentru mine, faptul că fiecare zi vine cu noi provocări, care mă ajută să mă dezvolt în arii diferite, este principalul motiv pentru care am rămas atât de mult timp în Kaufland. Într-o piață atât de dinamică precum cea de retail, dar și general vorbind, luând în calcul transformările semnificative din ultimii ani, nu am avut niciodată timp pentru plafonare. Din fericire, compania mi-a permis să experimentez alături de echipa mea, m-a susținut în dezvoltarea unor proiecte unice pe piața locală și nu numai, iar rezultatele au validat toate demersurile noastre. Cred că este nevoie de un mix între o cultură organizațională care încurajează și permite dezvoltarea și explorarea atât pe verticală, cât și pe orizontală, și dorința individuală de a urma o anumită cale. În cazul meu, ambele au fost îndeplinite în cei peste 20 de ani în Kaufland.
ELLE: Cum ai defini rolul tău acolo? Ce înseamnă pentru tine employer branding și cum vezi evoluția domeniului în următorii ani?
Estera Anghelescu: Employer branding-ul este astăzi la fel de important precum marketing-ul de produs. De ce? Pentru că un brand puternic se construiește printr-o echipă talentată, iar orice organizație își dorește să lucreze cu cei mai buni profesioniști din piață. Însă numărul lor este limitat, motiv pentru care apare competitivitatea între angajatori pentru a-i atrage. Employer branding-ul are un rol esențial în acest proces. Reputația unui angajator se construiește în timp, cu multă responsabilitate, deoarece, spre deosebire de achiziția unui produs sau serviciu – care poate fi uneori și o acțiune impulsivă – alegerea unui loc de muncă este o decizie cu impact major în viața fiecărei persoane. Pe o piață globalizată, în care accesul la resurse este tot mai puțin condiționat de limite geografice, competitivitatea devine tot mai acerbă. Iar cum succesul unei companii depinde de capacitatea oamenilor săi de a inova, este evident că Employer branding-ul va deveni din ce în ce mai important pentru organizații, făcând parte – cum se întâmplă deja – din strategia lor de business.
ELLE: Un alt aspect al muncii tale ține de partea de recrutare, și ești recunoscută internațional pentru contribuțiile tale. Ce înseamnă astfel de recunoaștere pentru tine?
Estera Anghelescu: Recunoașterea face parte din validarea muncii, însă cel mai important rămâne impactul proiectelor pe care le coordonez împreună cu echipa mea. Mă refer aici atât la impactul în business, cât și în comunitate și pe piața muncii în general, așa cum este cazul programului A.C.C.E.S., prin care ne-am propus să contribuim la incluziunea persoanelor cu dizabilități atât în organizație, cât și în societatea românească. Premiile și recunoașterile locale și internaționale contribuie în primul rând la promovarea inițiativelor noastre, care ajung să inspire și alte organizații sau profesioniști. Iar la nivelul echipei, reprezintă un motiv în plus să fim mândri de ceea ce facem.
ELLE: Care ai spune că sunt principalele atuuri ale leadership-ului feminin, de care companiile ar beneficia cel mai mult?
Estera Anghelescu: Consider că nu ar trebui să facem distincție între genuri în leadership. Avem nevoie de lideri empatici, autentici și rezilienți, indiferent de gen. Generațiile tinere caută lideri care arată umanitate și capacitate decizională în momente dificile. Cele două aspecte nu se exclud reciproc.
ELLE: Ce sfaturi ai pentru femeile care aspiră la o carieră în leadership și Employer branding?
Estera Anghelescu: Sfatul meu este să creadă că pot reuși. Această convingere le va ajuta să depășească provocările și să-și atingă obiectivele. Dincolo de partea aspirațională, este necesară și o pregătire temeinică pentru a rămâne relevante în acest domeniu. Employer branding-ul se află la intersecția dintre marketing, HR și comunicare; presupune viziune, strategie și capacitatea de a înțelege business-ul, precum și nevoile și așteptările oamenilor din organizație, dar și din afara ei – candidații fiind o parte importantă a publicului țintă. De aceea, consider că este important ca, pe lângă pregătirea academică – unde, din fericire, există tot mai multe resurse, așa cum este Employer Branding College – să acumuleze și o experiență consistentă, care se construiește direct în interiorul organizației.
ELLE: Programul A.C.C.E.S. este unul dintre cele mai puternice proiecte de recrutare incluzivă. Cum a luat naștere și care sunt cele mai mari provocări ale proiectului?
Estera Anghelescu: Programul A.C.C.E.S. a luat naștere pornind de la o nevoie reală de business, ceea ce a făcut ca proiectul să aibă susținerea totală din partea top management-ului Kaufland România. Poate părea surprinzător, având în vedere că vorbim despre un proiect cu un evident impact social, mai puțin asociat în general cu zona de business. Însă tocmai aici constă unicitatea lui: reprezintă un exemplu de proiect în care impactul social și obiectivele de business nu se exclud, ci sunt complementare.
Identificarea unei astfel de nevoi a fost partea cea mai interesantă. În continuare există organizații care nu iau în calcul angajarea persoanelor cu dizabilități, fie din temerea că nu vor reuși să le integreze, fie din cauza lipsei adaptărilor necesare de accesibilitate. Însă aceste organizații pierd din vedere faptul că accesibilizarea este un proces continuu și inevitabil, pe care orice companie trebuie să-l înceapă la un moment dat, iar acest moment este mai bine să fie acum decât mai târziu.
Există deja o directivă europeană care impune obligativitatea accesibilizării mediului construit și mediului digital. Dincolo de componenta de conformitate și cea de impact social, noi am decis să ne uităm atent și la cifre. Neatingerea cotei obligatorii de angajați cu dizabilități atrage după sine o contribuție financiară obligatorie către stat, numită taxa fondului de handicap. Acesta este încă un subiect prea puțin abordat în organizații, deși implicațiile financiare sunt semnificative, mai ales pentru companiile cu un număr mare de angajați.
Am pus pe hârtie toate aceste elemente și am decis că investiția în programul A.C.C.E.S. este, în egală măsură, o investiție în normalitate – pentru că integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii și în societate ar trebui să fie ceva firesc – dar și în business. Din păcate, încă avem de lucru în acest sens, iar provocările rămân considerabile. Însă am demonstrat deja că beneficiile unui astfel de program sunt multiple și reale.
ELLE: De ce sunt esențiale incluziunea și diversitatea la locul de muncă?
Estera Anghelescu: Pentru că diversitatea și incluziunea fac parte din lumea în care trăim, iar a alege să ignorăm acest fapt înseamnă să ignorăm realitatea care ne înconjoară. În egală măsură, în organizații avem, fie că suntem sau nu conștienți de asta, echipe formate din oameni diferiți, reprezentând categorii sociale diverse. Faptul că persoanele cu dizabilități fac parte din societate este o realitate pe care ar trebui să o conștientizăm cu toții, astfel încât să nu mai fie nevoie de eforturi speciale pentru a crea medii accesibile și incluzive. În continuare, persoanele cu dizabilități sunt puțin vizibile, tocmai din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate care să le permită mobilitatea și prezența în toate spațiile publice. Cred că este timpul ca diversitatea și incluziunea să nu mai fie tratate ca teme aparte, ci să conștientizăm că acestea fac deja parte integrantă din organizațiile și societățile în care trăim. Ce ne rămâne de făcut, în schimb, este să ne asigurăm că drepturile tuturor sunt respectate.
ELLE: Ce impact are învățarea continuă asupra carierei tale și ce te-a motivat să urmezi cursuri la MIT, Stanford și UNC? De ce ai ales să aprofundezi temele pe care le-ai studiat în aceste instituții și ce impact au avut asupra gândirii și muncii tale?
Estera Anghelescu: Vedem cu toții rapiditatea cu care avansează lucrurile și au loc schimbările în jurul nostru. Nu cred că există vreo industrie care să nu fie atinsă de aceste transformări, venite în special din zona tehnologică, dar nu numai. De aceea, pentru mine învățarea continuă este o chestiune de „igienă profesională, dacă o pot numi astfel, pentru a rămâne relevantă și la curent cu noile tehnologii, tendințe și practici. Din acest motiv, am ales să parcurg cursuri în cadrul MIT, Stanford și UNC, care tratează subiecte precum inteligența artificială în business, inovația și leadership-ul.
ELLE: Cât de importantă este învățarea continuă în evoluția unei cariere?
Estera Anghelescu: Personal, văd învățarea continuă ca pe o condiție obligatorie pentru dezvoltarea unei cariere, indiferent de domeniul de activitate. Nevoia de actualizare a cunoștințelor nu este una nouă, însă ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani este rapiditatea cu care trebuie să ne adaptăm și volumul mare de informații pe care trebuie să îl asimilăm. Ecosistemul de business a devenit tot mai interconectat, astfel că, dincolo de o expertiză specifică, un profesionist trebuie să aibă capacitatea să înțeleagă contextul general de business și să poată face conexiuni și în afara propriei arii de specializare. Pentru asta avem nevoie nu doar de actualizări periodice ale cunoștințelor, ci și de formare continuă – atât practică, cât și teoretică.
ELLE: Ce te motivează să te implici în susținerea noii generații și care sunt proiectele cu cel mai mare impact pentru GenZ?
Estera Anghelescu: Noua generație nu doar că reprezintă viitorul, ci poate aduce o reală valoare adăugată în organizații. În 2022, Gen Z reprezenta 12% din numărul total de angajați, iar acest procent a crescut progresiv de la un an la altul. La finalul anului trecut, 15% dintre colegii noștri făceau parte din Generația Z.
Este suficient să analizăm obiceiurile de consum și comportamentale pentru a ne face o idee despre tendințele care urmează, în special în materie de valori, consum de tehnologie și instrumente utilizate.
Mai mult, Gen Z este deja prezentă pe piața muncii și vine cu o mentalitate diferită față de generațiile anterioare, ceea ce este firesc. Fiecare generație a adus ceva nou și a contribuit la evoluția societății așa cum o știm astăzi. Reiau ideea că implicarea noastră în formarea și susținerea acestei generații nu ar trebui să fie doar o opțiune, ci o responsabilitate.
ELLE: Care ai spune că este în acest moment atitudinea acestor tineri față de muncă, din experiența pe care ai acumulat-o interacționând cu ei? Cum diferă de modul în care au abordat alte generații munca?
Estera Anghelescu: Există multe opinii, unele controversate, altele contradictorii, cu privire la Gen Z și relația lor cu munca. Este adevărat că această generație vine cu așteptări noi, iar atitudinea lor față de un loc de muncă este diferită față de generațiile anterioare. Potrivit Deloitte (2023), 82% dintre tinerii din Gen Z spun că valorile companiei sunt un factor esențial în alegerea unui job. Conform LinkedIn, 70% vor flexibilitate ca standard al locului de muncă, nu ca beneficiu suplimentar, în timp ce 1 din 2 ar renunța la un job dacă nu s-ar simți sprijiniți în privința sănătății mintale. Așadar, putem spune că Generația Z nu doar că intră pe piața muncii, ci o și redefinește, aducând în prim-plan teme importante pe care ar trebui să le abordăm cu mai mult curaj decât până acum.
ELLE: S-a dovedit vreun astfel de proiect dedicat generației Z mai provocator decât altele? Care sunt cele mai valoroase lecții cu care ai rămas în urma implementării lui?
Estera Anghelescu: Principalele provocări pe care le-au adus proiectele dedicate generației Z sunt legate de ieșirea noastră din zona de confort, integrarea elementelor de noutate și schimbarea perspectivei din care privim lucrurile. Și cum știm că nu este ușor să schimbăm obiceiurile și mentalitățile oamenilor, flexibilitatea și deschiderea necesare abordării acestor proiecte reprezintă adesea o provocare în sine. Un exemplu relevant este „Grand Job Experience, un proiect unic de recrutare pentru domeniul retail-ului din România, prin care nu doar am mutat procesul de recrutare în lumea GTA și a jocurilor video, ci l-am și transformat integral, adaptându-l mediului specific în care am desfășurat campania. Un astfel de proiect este atipic pentru un business ca al nostru, însă curajul de a face lucrurile diferit îți permite să te diferențiezi și să ajungi mai ușor la tineri, acolo unde obișnuiesc ei să fie, în loc să așteptăm să vină ei către noi. Din fiecare proiect dedicat Generației Z am învățat cel puțin câte ceva nou și am observat că, pe lângă creativitate și inovație, această generație pune foarte mult accent pe impact. Iar asta îmi dă încredere că viitorul poate fi mai bun decât anticipăm, pentru că empatia, umanitatea și responsabilitatea devin valori care se transmit de la indivizi către organizații.
ELLE: Dincolo de muncă, ai și hobby-uri pe care le-ai adus într-o formă și în viața ta profesională. Cum îți echilibrezi cariera cu pasiunile pentru badminton și aranjamente florale?
Estera Anghelescu: Nu am o rețetă universală care să garanteze acest echilibru. Cel puțin în cazul meu, este nevoie de o foarte bună organizare, care să-mi permită să fac loc și să găsesc timp și pentru pasiuni, deoarece timpul personal este foarte important. Cu toate acestea, am tendința să-l compromit atunci când numărul proiectelor din plan profesional crește. Asta și pentru că, în cazul meu, există o linie fină între job și viața personală. Este poate un privilegiu faptul că am șansa să dau viață ideilor mele sau să susțin proiecte care îmi aduc mult sens și în plan personal. Sunt însă conștientă că timpul dedicat pasiunilor și activităților din afara jobului este esențial, nu doar pentru sănătatea mintală, ci și pentru o performanță mai bună în plan profesional. Astfel, în timp, am învățat să-mi creez o anumită rutină care să includă activități sportive, timp petrecut alături de oamenii dragi și pasiuni care mă încarcă cu energie.
ELLE: Ce impact îți dorești să ai în continuare asupra pieței muncii din România și asupra viitoarelor generații de talente?
Estera Anghelescu: Îmi doresc ca, în măsura în care pot, să continui să contribui la dezvoltarea unei societăți românești incluzive, în care echitatea să fie o parte firească a normalității. O societate în care să nu mai considerăm ca fiind eforturi speciale crearea locurilor de muncă sau a spațiilor accesibile pentru persoanele cu dizabilități și în care acestea să dobândească încredere în societate și în oamenii din jur, fiind prezente activ în spațiul public. Avem încă multe mentalități de schimbat și transformări de realizat, astfel încât persoanele cu dizabilități să fie percepute ca cetățeni obișnuiți, cu abilități și competențe diverse, ca oricine altcineva. Este nevoie de o schimbare sistemică și sunt conștientă că aceasta necesită timp și răbdare, dar văzând impactul pe care îl avem deja prin programul A.C.C.E.S., sunt optimistă că suntem pe drumul cel bun.
ELLE: Ce crezi că mai ai de făcut pentru a contribui la crearea unui mediu de lucru mai accesibil și mai echitabil?
Estera Anghelescu: Menționam mai devreme despre importanța învățării continue; ei bine, în cei 5 ani de program A.C.C.E.S. am învățat foarte multe lucruri despre persoanele cu dizabilități și am conștientizat cât de puține știam, de fapt. Din acest motiv, cred că avem nevoie în continuare de multă conștientizare și sensibilizare pe această temă, atât în rândul populației, cât și în organizații. Dacă vom înțelege cu adevărat importanța acțiunilor noastre, ulterior vom avea și capacitatea de a identifica soluții concrete.
ELLE: Ce crezi că ar trebui să știe despre muncă angajații din România și Republica Moldova?
Estera Anghelescu: Recunosc că îmi este dificil să răspund la această întrebare, pentru că fiecare persoană are o experiență de viață diferită. Însă cred că este important ca oamenii să-și cunoască drepturile, atât în calitate de candidați, cât și ca angajați. De asemenea, e important să rămână informați și conectați la ceea ce se întâmplă, nu doar pe plan local, ci și global, pentru a înțelege direcția în care merge piața muncii și cum pot rămâne relevanți într-un mediu extrem de competitiv.