Interviu exclusiv: Cate Blanchett, de vorba cu Roxana Voloseniuc

Cum este Cate Blanchett? Roxana Voloseniuc a stat de vorba cu ea si a ajuns la concluzia ca este precum toate reginele pe care le-a interpretat pana acum!

Interviu exclusiv:  Cate Blanchett, de vorba cu Roxana Voloseniuc

Un interviu cu un actor mi s-a parut intotdeauna o provocare. Un om a carui „meserie' este sa intre mereu in alte vieti si caractere face, din punctul meu de vedere, ceva dincolo de limita posibilului. Cu cat intri in pielea unui personaj si-l faci mai credibil, cu atat iti faci meseria mai bine – ma rog, simplist spus, dar asta e ideea. Asadar, cand ai actorul in fata ta, te intrebi inevitabil cu ce masti te asteapta la interviu, ce roluri are de interpretat in acea perioada, ce il influenteaza si cum poti sa faci tu, ca jurnalist, sa dai macar cateva straturi la o parte si sa ajungi la omul din spatele aparentelor. Imi vine in minte mereu exemplul lui Joaquin Phoenix care, in timpul filmarilor la biografia lui Johnny Cash, Walk the Line, a studiat personajul atat de intens, incat a incercat sa traiasca pentru un timp intocmai ca celebrul cantaret, imitandu-i stilul de viata (iar in acei ani, stilul de viata nu prea era bazat pe ceai verde si sparanghel). Experimentul l-a transformat in scurt timp pe Phoenix intr-un alcoolic dependent de droguri (la fel ca Johnny Cash)… si nu a putut iesi din rol decat printr-o perioada lunga, petrecuta la un centru de reabilitare, si prin repaus.

Pe Cate Blanchett o mai vazusem de doua ori in decursul a zece ani. Prima data la o cina privata la Londra, la ELLE Style Awards, unde a urcat pe scena si a inmanat un premiu (acolo premiile se decerneaza intr-un cadru restrans, ca apoi seara sa continue cu o petrecere unde sunt invitati un numar mai mare de oameni). Tin minte ca cele cateva cuvinte pe care le-a spus au completat prima impresie pe care mi-o facusem despre ea: o prezenta misterioasa, glaciala, care nu invita neaparat la apropiere. La fel am simtit ani mai tarziu, in decembrie 2015, la lansarea Calendarului Pirelli de la Londra, unde a fost gazda. Acelasi umor ascutit, aceeasi prezenta impunatoare, replici inteligente si o stapanire de sine care te facea sa intelegi de ce este ea si nu altcineva.

In momentul in care am anuntat pe social media ca urma sa fac un interviu la Londra (da, tot Londra) cu Cate Blanchett, retelele mele de socializare au explodat efectiv. Stiam ca este o actrita iubita si apreciata, dar valul de comentarii si entuziasm a fost atat de mare incat am ramas realmente uimita. Cate Blanchett este iubita si apreciata pentru ca este o actrita extraordinara, si nu pentru ca a investit in imaginea ei sau pentru ca a folosit alte instrumente de marketing sau publicitate. Despre viata ei personala nu stii mai nimic si parca nici nu te intereseaza sa afli, pentru ca nu asta este ce te atrage la ea.

Nu tin minte sa o fi vazut prin tabloide sau in alte medii in afara filmului sau a teatrului. Si chiar nu m-am mirat atunci cand am citit o declaratie in care marturisea ca este socially awkward. Asta a fost si prima mea curiozitate despre ea. Mi-a raspuns zambind, un zambet mult mai cald si mai prietenos decat ma asteptam: „Nu suntem cu totii asa? Singurele momente in care simt ca plutesc sunt cele in care sunt cu familia mea sau pe scena. In public sunt ingrozitoare.

Era imbracata intr-un costum cu pantaloni gri, cel mai probabil Armani, o pereche de pantofi neutri cu toc mediu si o camasa din matase bej. Nimic special, si totusi radia. „E de la machiaj si de la coafura. Mi le-au facut altii de dimineata, si asta ajuta mereu', imi spune zambind din nou. Sa nu-ti imaginezi vreun machiaj complicat, era vorba despre no make up make up, nimic mai mult. „Dar ar trebui sa ma vezi la sase dimineata. Sunt ca o bucata de hartie mototolita, ca acele hartii japoneze foarte comprimate, care in contact cu apa infloresc. Asa sunt eu dimineata, la rasaritul soarelui. Sunt o persoana destul de nocturna. Cand ceilalti dorm, eu incep sa lucrez. Dar asta inseamna ca nu dorm prea mult si sunt mereu restanta in ceea ce priveste somnul. In plus, tocmai am renuntat la cafea si nu mi-e usor, imi place mult cafeaua, dar e cea mai buna solutie.'

Intotdeauna m-a fascinat frumusetea acestei actrite si, cumva, de la an la an mi se pare tot mai interesanta, mai speciala. „Niciodata nu m-am considerat o femeie frumoasa. Nici gand de asa ceva. Sigur ca ma simt frumoasa in ochii copiilor mei, ai partenerului meu, dar sa gandesc eu despre mine in acesti termeni, asta niciodata. La inceputul carierei, atunci cand eram inca in scoala, ma gandeam ca aceasta industrie e facuta pentru femei frumoase, care arata impecabil, si chiar si azi ma mir ca am o cariera in cinematografie. Se vorbeste azi foarte mult despre dualitatea dintre puterea masculina si fragilitatea feminina, iar eu sunt o persoana care arata diferit, ciudat pentru multi, si le-a luat mult timp oamenilor sa se hotarasca in ce zona, in ce tipar sa ma plaseze. Dar in acest timp eu am mers mai departe si am facut ce m-a interesat pe mine, nu am asteptat. Adica am facut teatru, am ales roluri mai mici, mai interesante, nu eram pregatita sa stau si sa astept sa decida ce vor face cu mine. Cred insa ca, cu cat mai multe femei atipice primesc o sansa sa faca ce-si doresc, cu atat se extind posibilitatile pentru toti cei care nu fac parte dintr-un anumit tipar de frumusete, pentru cei cu forme si marimi diferite, pentru etnii si orientari sexuale diferite. Cred ca in acest moment avem o priveliste foarte interesanta si, in cele din urma, schimbarea asteptata chiar va avea loc'.

Daca tot vorbim despre femei si inegalitati, o intreb daca crede ca femeile de la Hollywood sunt dezavantajate in fata barbatilor. „Industria cinematografica are angajati si contracte la fel ca industria bancara, farmaceutica sau orice alta industrie', imi raspunde ea. „La fel ca in oricare alt loc, nu exista inca egalitate in ceea ce priveste conditiile de munca si plata. Cand am terminat scoala de teatru, exista convingerea ca in cinematografie femeile au o cariera de scurta durata, iar barbatii pot juca pentru mai mult timp. Dar cred ca intotdeauna au existat femei care au demonstrat ca acest lucru este ridicol. Cand vorbim despre perioada de aur a Hollywood-ului ne gandim la Bette Davis, Joan Crawford, Katharine Hepburn, si lista poate continua. Toate au avut o cariera lunga, roluri variate si interesante, pentru ca oamenii scriau pentru ele, le puneau intr-o lumina buna si construiau proiecte in jurul lor. Astazi vorbim mult despre aceasta perioada, insa nu preluam aceste practici. Dar si aici cred ca lucrurile se schimba. Pe masura ce tot mai multe femei spun «destul, e ridicol», se creeaza oportunitati pentru celelalte, iar barierele vor fi pana la urma daramate. Desigur, te intrebi in ce secol traiesti cand ai astfel de conversatii. Cu siguranta ca suntem intr-un moment de cotitura si lucrurile se imbunatatesc.'

CV-ul acestei actrite este atat de complex, incat seamana usor cu un Whos Who in lumea cinema-ului, dar si a teatrului. Mai exista provocari in viata lui Cate Blanchett? „Oh, da, chiar mult mai multe ca la inceputul carierei, atunci cand nu ai nimic de pierdut si nici una dintre greselile pe care le faci nu sunt publice. Odata cu succesul, orice esec apare in vazul tuturor, asta in timp ce tu esti mereu obligat sa iei decizii care pot fi foarte riscante. Asta este si motivul pentru care nu imbratisez social media, faptul ca acolo esti constant criticat, apostrofat. Sigur ca sunt si comentarii pozitive, dar daca stau sa ma gandesc, adevaratele critici constructive vin de la cativa oameni pe care pot sa-i numar pe degete. Lucrurile de care poti avea tu nevoie si care pot sa-ti faca viata interesanta nu sunt neaparat populare, nu-ti aduc bani, faima sau mai multi followers pe Instagram.'

„Film sau teatru?', o intreb curioasa, gandindu-ma la decizia atat de riscanta pe care a luat-o in 2008, de a renunta la Hollywood si de a se muta in Sydney cu familia, pentru a ocupa functia de director artistic (impreuna cu sotul ei, Andrew Upton) al Companiei de Teatru din Sydney. „Teatru, clar!', imi raspunde fara ezitare. Ma mir – si imi vede mirarea. Ma gandesc ca, totusi, filmul i-a adus atatia lauri si atata satisfactie. „Teatrul te conecteaza mult mai direct cu oamenii. E intotdeauna foarte deprimant atunci cand se lanseaza un film si constati ca l-au vazut doar cativa oameni… si e prea tarziu. La teatru, pe scena, pe parcursul serii simti daca iti pierzi spectatorul si poti sa-l intorci, sa-i schimbi focusul… e un proces mult mai organic'.

Cate Blanchett este mama a patru copii – trei baieti biologici de 15 ani, 12 ani si 8 ani, si o fetita adoptata, de un an –, asa ca nu poti sa nu te intrebi (si sa o intrebi) cum reuseste sa faca fata management-ului unei familii atat de numeroase. „Cu trei copii este mai mai usor decat cu doi, cu doi este mai greu decat cu unul, iar cu patru pur si simplu renunti la control. Sunt norocoasa pentru ca intre copii este o diferenta de varsta destul de mare si baietii au fost de un real ajutor. Dar in final, este adevarat, trebuie sa inveti sa delegi', imi spune zambind.

Pe masa de langa noi era expusa toata linia de parfumuri Si by Giorgio Armani, care tocmai se lansa, si pentru care Cate Blanchett este imagine inca din 2013. „Cum l-ai cunoscut pe Armani?', o intreb. „Prima intalnire a avut loc – la nivel estetic – in liceu, cand eram fascinata de hainele pe care le crea. Giorgio Armani este unul dintre marii maestri care au introdus in moda dualitatea dintre feminin si masculin. Moda lui a fost atat de tare asimilata, incat e si usor sa uiti de unde a pornit totul. A fost un revolutionar. Dar l-am cunoscut personal in culise, la o prezentare. Mi-a facut chiar el fitting-ul si tin minte ca mister Armani statea in genunchi in fata mea si-mi fixa tivul rochiei. Tremuram, eram emotionata, transpirasem.'

Rade cu pofta si-mi spune ca se concentra sa nu-si piarda echilibrul. „A fost un privilegiu si o onoare sa-l cunosc si sa fiu imaginea parfumului Si. Imi place acest parfum pentru ca vorbeste despre aceasta dualitate care ma caracterizeaza si pe mine, de masculin-feminin, si pentru ca este un parfum foarte puternic, dar si senzual in acelasi timp.

Am intrebat-o daca exista un lucru pe care oamenii ar fi surprinsi sa-l afle despre ea si daca imaginea ei din presa este cea reala sau se mai strecoara si inexactitati. „Cred ca oamenii ar fi surprinsi sa stie cat de normala este viata mea si ca nu ma iau prea tare in serios… In privinta presei, ei bine, cred ca asa cum nu poti generaliza despre actori, n-o poti face nici in privinta jurnalistilor. De multe ori ma suna mama sa ma certe pentru ca as fi declarat un lucru sau altul… fara ca eu s-o fi facut. Cred ca cele mai multe greseli provin din traduceri – atunci cand un interviu este tradus in cinci limbi, exista tot felul de interpretari care duc la inexactitati. Dar cred ca exista si foarte multa dezinformare in presa. In final, atunci cand este vorba doar despre mine, cui ii pasa, este doar viata mea. Dar ma enervez foarte tare cand subiectele politice sunt prost interpretate sau exista dezinformare in privinta lucrurilor cu adevarat importante. Atunci este periculos. Si aici internetul poate fi daunator, pentru ca o poveste cu iz inflamator, desi inexacta si incorecta, poate deveni un fapt. Simt ca inca traim cu impresia ca tot ceea ce citim este adevarat, desi nu cred ca este.'

Cate Blanchett a fost numita de curand ambasadoare a bunavointei in cadrul Inaltului Comisariat pentru Refugiati al Natiunilor Unite (UNHCR). Asa ca o intreb ce inseamna asta pentru ea: „Ce simti ca poti face in aceasta functie?'

„Este un privilegiu incredibil si o mare responsabilitate. Ma gandesc la situatia refugiatilor, care este, asa cum stie toata lumea, extrem de tragica. Asistam la cea mai mare stramutare de persoane de la Al Doilea Razboi Mondial incoace. Fac tot ce pot pentru a imbunatati legatura acestor persoane cu restul omenirii si incerc sa fac cunoscute povestile lor individuale. Cazurile sunt covarsitoare si dificile. Oamenii se pot deconecta foarte usor de la tragedia acestor persoane, iar Natiunile Unite intervin cu fonduri si ii ajuta.'

In aceasta nota serioasa s-a incheiat discutia mea cu Cate Blanchett. Am plecat de la interviu cu acea stare de bine pe care o am doar atunci cand simt ca tocmai am trait un moment memorabil. Urma sa particip la petrecerea de lansare a noului Si Le Parfum by Giorgio Armani, unde avea sa vina si Cate Blanchett, desigur. Intr-o mare de oameni, imbracata intr-o rochie bej-roz care ii urmarea linia corpului, actrita era la fel de stralucitoare si de bine dispusa ca si mai devreme. Cand ma vede, se indreapta spre mine si-mi spune ca i-au placut foarte mult ochelarii mei de azi, de la interviu (pe care i-am tinut la ochi nu mai mult de un minut), dupa care ma intreaba cu interes ce sunt.

Foto: PR

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din people