Nu e vorba despre a te repara tu pe tine înainte de a avea o relație, ci de a ajunge la un echilibru pe baza căruia să alegi mai bine.
Așa cum nu e indicat să îți pui tot restul vieții pe pauză atunci când ai o relație, nu e recomandat nici să anulezi ideea de cuplu în timp ce te străduiești să construiești o existență perfectă. Soluția este în moderație, în echilibru, iar uneori chiar e important să îți faci ordine în anumite aspecte ale vieții și în suflet tocmai pentru a lua decizii amoroase conștiente.
Iar o dată cu ea clarifici și partea locativă, adică unde locuiești. Cu părinții, îți faci un credit și cumperi o casă a ta, chiar dacă nu foarte mare? Împarți apartamentul în chirie cu o prietenă sau nu accepți asta și îți permiți să plătești singură acea chirie? Care este suma de bani pe care o câștigi lunar? Ai un salariu fix și știi la ce te aștepți, ori ai un salariu care variază de la lună la lună și atunci e indicat să te raportezi la o medie?
E necesar să schimbi serviciul sau încă nu ai unul? O colaborare ar fi utilă în plus pe lângă acel salariu pe care te bazezi? Fă demersurile necesare pentru toate astea. Aici este vorba despre nevoile emoționale de independență, de autonomie, în care ai o plasă de siguranță financiară, locativă, în care capeți mai multă încredere în tine și îți oferi o libertate inclusiv în plan relațional. Alegi un bărbat pentru că vrei, nu pentru că ai nevoie de el ca un potențial salvator.
Și nu doar ce tip de relație vrei, dacă îți dorești copii sau nu, dacă vrei căsătorie sau nu, mutatul împreună e ok etc. Ci ce vrei tu inclusiv la nivel de viață de zi cu zi, ce tipuri de activități îți plac, cum anume să îți petreci timpul liber, cum să trăiești. Vacanțele mai lungi le faci o dată sau de două ori pe an, e important ca să ai aceeași viziune cu partenerul despre petrecerea unui concediu, dar cum să arate o zi obișnuită, finalul de săptămână? Raportat la pasiunile tale, la nivelul tău financiar, la responsabilitățile pe care le ai.
Respectiv ce nu accepți sub nicio formă și e important să clarifici încă de la început, ori constituie limite pe care să le pui treptat. Să locuiți împreună cu părinții? Să te jignească? Să devină agresiv fizic? Să aibă dependențe? Să nu aibă o direcție clară în viață? Să locuiască el deja cu părinții cu care se află într-o relație de dependență emoțională dar și financiară? Criteriile de eliminare a persoanelor nepotrivite devin mai clare pentru tine, discuți încă de la început și te lămurești dacă este în regulă să mergi mai departe alături de persoana respectivă, ori e mai sănătos pentru tine să vă opriți după câteva întâlniri.
Te tot gândești la fostul partener? Fantasmezi cum el s-ar schimba peste noapte și acum ți-ar oferi tot ce nu a putut să dea în ani de zile? Să te expui unor întâlniri simți că parcă-ți blochează întregul trup? Ori sunt mai atractive atenția, că ești căutată, distracția, decât vulnerabilizarea și asumarea unei relații? E important să știi în ce punct te afli, pentru a-ți da timp de vindecare, de lucru cu sine, de grijă de sine.
… de furie în relație cu familia, cu unii prieteni, vor fi similare și cu cele pe care le ai în relația de cuplu. La fel dacă uneori te duci către îndreptățire, ți se cuvine, vrei să fie doar ca tine și devine dificil să negociezi. Tinzi să devii posesivă, geloasă? Poți începe deja un proces terapeutic în acest sens chiar dacă ești singură și nu e necesar să aștepți să-l finalizezi ca să începi o relație. Ba chiar relația oferă contexte noi în care e important să lucrezi tu cu tine. Dar să faci asta asumat, conștient.
Foto: PR