Mancare sanatoasa

Te-ai saturat sa tot auzi predica despre Slow Food si slabanoage? Reporterul ELLE USA Rachel Combe pune stop nebuniei cu o dieta adecvata recesiunii, care asigura longevitatea, ajuta la arderea grasimilor si-ti permite sa gatesti prajituri si… chiar sa le si maninci!
 

Mancare sanatoasa

Am incercat. Serios, am incercat! Nu este vorba despre motivatie. Vreau sa fiu adepta Slow Food-ului. Vreau sa plantez legume organice in gradina, sa folosesc resturile de mincare, sa-mi conserv piersici si rosii la sfirsitul verii si sa-mi prepar propria maioneza. Sa-mi fac o salata de oua pe care le-am cules din cotet si sa o servesc pe piine integrala, pe care am copt-o in cuptorul special construit de mine. Cu caramizi facute de mine, din argila adunata de mine. Asta, in viziunea mea, suna ca o excursie in orasul distractiilor, FunVille USA, ca sexul imbaiat in ciocolata si bezea, si nu, nu sint sarcastica. Ador sa gatesc, ador gradinaritul, ador munca fizica, ador ideile etice care ma transforma intr-o obsedata a mincarii sanatoase. Le ador pe toate! Ma reprezinta atit de mult!

Nu este vorba despre informatie. Am citit toate bibliile culinare best-seller si eco-chic: Animal, Vegetal, Miracle, a Barbarei Kingsolver, despre anul pe care l-a petrecut mincind produse locale, majoritatea plantate, crescute si transate chiar de ea, si cartea lui Michael Pollan In Defense of Food: An Eater’s Manifesto, un volum care desfiinteaza industria mincarurilor procesate si indeamna cititorii sa se intoarca la mostenirea lor culinara data uitarii. Sint o cititoare inflacarata a lui Alice Waters. Sotul meu ride de mine pentru ca intotdeauna am cea mai noua carte a ei, The Art of Simple Food: Notes, Lessons and Recipes From A Delicious Revolution, pe care o citesc in pat, precum o colectie de basme sau de povestiri erotice.

Totusi, in timp ce noi in America vorbim despre curcanul crescut de fermieri, cu siguranta sintem o natiune a fast-food-ului. Americanul obisnuit maninca mai mult de jumatate de kilogram de carne pe zi, in cea mai mare parte procesata industrial. Un studiu guvernamental din 2001 a aratat ca mai putin de o treime din americani gatesc doua feluri de mincare pe zi sau mai mult. Si dupa 17 ani de promovare guvernamentala intensa a consumului de legume, prin programul „5-Pe-Zi”, mai putin de un sfert dintre noi chiar isi ating scopul. In ultimii 30 de ani, pe masura ce consumul caloric a crescut, a crescut si rata obezitatii si a diabetului.

Sint un bun exemplu al acestei crize de identitate culinara: pina de curind, eu si sotul meu ne comandam cina aproape in fiecare seara de la Burger Heaven, fast-food-ul de la coltul strazii. Spun „aproape”, deoarece in unele seri comandam mincare chinezeasca. Mincam pe canapea, in liniste, cu televizorul pornit si cu prosoape de hirtie agatate de bluzele de pijama (ca sa le protejam de ketchup-ul si grasimea care ne cadeau din miini). Dupa aceea, ma bagam in pat, citeam Waters si ma vaitam ca sint grasa.

Dar apoi s-au intimplat o serie de lucruri: in primul rind, am ramas insarcinata cu cel de-al doilea copil si a trebuit sa ma gindesc mai serios la ce mincam. Dupa aia, economia a intrat in recesiune, facindu-ma sa ma gindesc si la cheltuieli. Le-am adunat: 20.000 $ pe an cheltuiti pe mincare nasoala, la pachet, de trei ori pe zi. Ceva trebuia facut in privinta asta. Deci  mi-am scos cartile, m-am uitat peste cele mai inovatoare retete, am sunat-o pe mama (un dietetician calificat) pentru incurajare si mi-am alcatuit propriul meu regim. Nu fast-food, nici Slow-Food – hai sa-i spunem mincare de bun-simt, un ghid construit pe ideea reducerii bugetului si a grasimilor, pentru femeia moderna careia ii place sa manince bine si sanatos, dar nu vrea sa aiba batai de cap transind carnea, lasindu-si cariera deoparte ca sa puna fasolea la inmuiat in apa sau crescind castraveti pe terasa.

1. Gateste cit de mult poti, folosind ingrediente neprocesate si integrale. Majoritatea alimentelor din magazine si restaurante au gust bun din trei motive simple: grasimi, sare si zahar. Iar atunci cind consumi mincaruri gata preparate pierzi controlul nu numai asupra ingredientelor, dar si al proportiilor. Mai mult, mi se pare ca atunci cind imi prepar singura mincarea, mirosurile imi dau o senzatie de satietate. Pina e gata mincarea, apetitul meu scade semnificativ!

Dintr-un unghi mai stiintific, Pollan ridica o alta problema in noua sa carte, care vorbeste despre alimentele procesate – si in special despre cele etichetate ca fiind sanatoase si care, de fapt, ne omoara. El spune ca, atunci cind guvernul ne-a sfatuit, in anii ’70, sa consumam mai putine grasimi saturate, pe baza unor date (acum partial discreditate) care aratau ca o dieta bogata in grasimi ar putea contribui la aparitia bolilor de inima, producatorii au inceput sa dezvolte versiuni sarace in grasimi ale unor produse preferate de consumatori, precum bacon-ul sau biscuitii. Astfel a luat nastere Snackwell si baconul din carne de curcan. Aceste surogate incurajeaza consumatorii sa cumpere in loc sa le pregateasca pentru ca – sa fim seriosi! – cine stie sa faca bacon din carne de curcan? Dar fiind umplute cu glucoza lichida, arome artificiale sau conservanti, aceste produse sint, de fapt, mai nocive decit junk food-ul pe care au vrut sa-l inlocuiasca. Deci sfatul meu este sa consumi produsul original: oricum, are gust mai bun!

2. E OK daca n-ai un porc in congelator. Pollan scrie ca gatitul acasa este mai sanatos pentru tine, „asta daca nu esti genul de bucatar care incepe cu o conserva de crema de ciuperci Campbell, pentru ca, in acest caz, toate pariurile sint pierdute”. El ne mai sfatuieste sa ne aprovizionam cu carne de porc crescuta de fermieri si sa ne plantam propriile zarzavaturi si ciuperci. Kingsolver scrie despre sentimentul de vinovatie care a incercat-o fiindca n-a fost in stare sa-si creasca propriile boabe de cafea, fiind obligata astfel sa cumpere cafea bio. Am facut eforturi sa iau in serios sfaturile acestea. M-am inscris intr-o organizatie a agricultorilor, unde platesti o mica taxa si primesti in fiecare saptamina mincare de la un fermier local. Am luat acasa pungi reciclabile pline de o cantitate descurajatoare de varza si am privit-o cum se strica sub ochii mei. Am gasit o sursa de oua proaspete si mi-am aprovizionat congelatorul cu carne de vita crescuta de fermieri. Dar cumva eforturile mele nu s-au concretizat niciodata intr-o cina delicioasa. Mi se parea o munca ce necesita timp si energie si, cum sint destul de ocupata, m-am intors la mincarea comandata la pachet.

Deci acum zic: mai bine sa maninci realist decit idealist! Nu ridica stacheta atit de sus incit sa te descurajeze! Nu toate produsele industriale sint neaparat si proaste: de exemplu, legumele congelate pot fi mai bune decit cele proaspete, deoarece acestea sint congelate imediat dupa ce au fost culese, evitindu-se astfel degradarea din timpul transportului. Iar daca rosiile si fasolea la conserva, pungile de salate deja spalate si legumele deja taiate maresc cantitatea de produse industriale consumate, nu poate fi decit benefic pentru economie. Uita de porcul din congelator, de ustensilele de bucatarie! Incearca sa gatesti o cina simpla o data pe saptamina si vezi cum merge.
 

3. Cit despre porcul din congelator…

In decembrie, Institutul National al Cancerului a publicat un studiu care a monitorizat aproape jumatate de milion de barbati si femei in virsta aratind ca persoanele cu cel mai mare consum de carne rosie (cam 700 de grame pe saptamina) si carne procesata (orice carne conservata prin afumare sau sare sau prin adaugarea conservantilor – inclusiv aperitivele reci si cirnatii de pui) au un risc mai ridicat de cancer colorectal si pulmonar. Consumul ridicat de carne rosie a fost corelat cu cancerul esofagian, hepatic si laringial, iar carnea procesata cu cancerul de vezica biliara si mielom. Asta nu inseamna ca trebuie sa devii vegetarian. Oamenii din studiu care au mincat 70 de grame de carne rosie sau procesata pe saptamina (doi burgeri sau o friptura mare) nu au avut simptome de imbolnavire. Dupa parerea mea, un mod eficient si simplu de a diminua consumul de carne este sa maninci doar carne organica, fara hormoni, care nu a fost crescuta in fabrici, sau carne de la fermierii locali, din piata (acelasi lucru pentru lapte si oua). Stiu ca asta suna periculos de pretentios, dar chiar mincam prea multa carne! Si, sincer, mi-e mila de micutele animale fortate sa-si traiasca viata in custi pline de propriile excremente…

4. E mai bine sa maninci broccoli de sera decit sa nu maninci broccoli deloc.

Cumpara produse organice atunci cind sint disponibile si accesibile, deoarece au un continut scazut de pesticide si pot fi mai bogate in nutrienti. Totusi, hai sa nu devenim isterici. Produsele difera prin nivelul de pesticide: dupa Environmental Working Group, piersicile sint cele mai nocive, in timp ce usturoiul, avocado si porumbul congelat contin, in general, mai putine pesticide (pentru o lista completa, accesati foodnews.org). Dar daca ai de ales intre un biscuit bio si o piersica ne-bio, alege intotdeauna piersica!

5. Concentreaza-te asupra jocului mental.

O critica adusa adeptilor Slow Food-ului este ca sint elitisti: modul de viata pe care-l adopta este posibil doar pentru cei cu venituri consistente si mult ajutor. Nu sint de acord cu aspectul financiar. De cind am inceput sa gatesc din nou, mincam o saptamina cu banii pe care anterior ii cheltuiam in doar citeva zile. Produsele de sezon si sursele de proteine vegetariene precum fasolea sint ieftine in comparatie cu produsele preparate si chiar cu carnea de cea mai proasta calitate. Chiar daca inscrierea mea in organizatia agricultorilor a fost un demers cam penibil, multi dintre acestia pun la dispozitie oferte chiar fancy (rosii heirloom, ierburi rare, salate fresh), care pot fi o alternativa accesibila pentru mincarea de tip gourmet. Cheia este sa scapi de depresia femeii gospodine si sa ai in minte o gama mare de feluri de mincare refolosibile (puiul la cuptor devine a doua zi salata de pui, iar oasele pot fi fierte, devenind baza pentru minestrone). Asta va face din shopping, gatit si vesnica intrebare „azi ce mai gatesc?” o chestie mult mai automata si, in plus, va diminua risipa.

6. Poti sa maninci si prajituri, atita timp cit le pregatesti chiar tu.

Maninca desert atunci cind vrei, cu o conditie: trebuie sa-l prepari tu, de la cap la coada, si sa maninci doar o portie pe zi. Sint excluse prajiturile facute din prafuri la cutie, pudding-ul, glazura, blatul deja facut. In schimb, scoate masurile si faina, alege unt sarac in grasimi, pregateste blatul pentru placinta si asteapta sa se coaca. Odata ce ai mincat o felie, doi biscuiti sau un bol intreg, opreste-te!

7. A fi celibatara nu este o scuza.

Celibatarii spun adesea ca gatitul necesita prea multa munca. Tindeam sa cred acelasi lucru, dar am invatat sa nu mai fac feluri de mincare care-ti iau prea mult timp, precum lasagna sau supe, si mai degraba sa ma concentrez pe bunatati care se fac repede. Ai nevoie doar de o oala si citeva tehnici de gatit la aragaz, precum pregatirea legumelor sauté, a carnii si a omletei: toate acestea dureaza doar citeva minute si sint mai usor de gatit pentru o persoana decit pentru o gramada de oameni.

8. Familia nu este o scuza. De fapt, este chiar un stimulent!

M-am aruncat in rutina comenzilor la pachet, deoarece, dupa ce am nascut, am crezut ca micutul meu m-a privat de treburile casnice, pe linga faptul ca aveam grija sa nu se arda, sa nu se taie, sa nu se loveasca! Dar n-am tinut cont de faptul ca gatitul acasa l-ar putea proteja: copiii care maninca alaturi de parintii lor in majoritatea serilor au sanse mai scazute de a se apuca de droguri, fumat sau bautura. Maninca mai multe fructe si legume, au note mai bune si cresc cu o alimentatie mai sanatoasa. De asemenea, adolescentele care iau masa in familie sint mai putin expuse la probleme de alimentatie.

Dieta noastra bazata pe mincare sanatoasa tot ne consuma mai mult timp decit vechile noastre obiceiuri, dar facem economii, mincam mai bine, sintem mai slabi (ma rog, eu sint insarcinata din nou in luna a cincea, dar sotul meu a slabit), petrecem mai mult timp impreuna si nu mai stam ca hipnotizati in fata televizorului. Poate ca nu sintem perfecti din punct de vedere eco-culinar-sic, dar eu tot il numesc progres!

Traducere si adaptare de Nermin Naji
Foto : Guliver

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din health & diet