Femei furioase

Esti iritata, nervoasa si frustrata. S-ar putea sa suferi de depresie. Mai ales ca acum e la mare moda.

Femei furioase

E deja a treia oara intr-o singura saptamina cind ramii la birou peste program. Esti enervata pe tine insati ca nu reusesti sa fii mai eficienta, pe seful tau pentru ca e atit de exigent, pe colegii de serviciu care au plecat acasa… Simti cum te cuprinde furia pina la punctul in care nu te mai poti concentra. Renunti si iesi in oras cu prietenii. Bei un cocktail Margherita, favoritul tau, sperind ca va avea puterea sa te remonteze. Si, intr-adevar, te simti mai relaxata. Din pacate, peste citeva ore, acasa, sentimentul de furie revine, de data aceasta mult mai acut. Te enerveaza orice. Ticaitul ceasului, masinile care trec pe sosea . Te inchizi in baie si incepi sa plingi. De ce?

De fapt, nu ai nici un motiv. Ai o cariera stralucita, un iubit care te divinizeaza, o casa parca desprinsa din reviste, totul iti merge bine. Si totusi… Adevarul e ca suferi de depresie. Si, ca marea majoritate a celor deprimati (unul din douazeci de oameni sufera de aceasta afectiune, numarul femeilor e dublu fata de cel al barbatilor), nici macar nu realizezi. „Acest tip de depresie a fost diagnosticat abia de curind”, sustine Dr. Susan Aldridge, autoarea cartii „Seeing Red & Feeling Blue: The New Understanding Of Mood And Emotions” (Cind vezi rosu si te simti trista: noul mod de a ne intelege starile sufletesti si emotiile).

Se caracterizeaza prin iritabilitate si agresivitate, fara a exista o limita clara intre furie si starea de deprimare”, spune ea. Aceasta noua „boala", daca o putem numi astfel, in loc sa te lase fara vlaga, absenta la tot ce e in jur, se ca­racterizeaza prin manifestari diametral opuse: enervare, iritabi­litate, agresivitate, orientata de obicei impotriva celorlalti. In mod surprinzator, cele mai afectate sint femeile. „Agresivitatea si furia sint caracteristici temperamentale masculine”, spune Dr. Aldridge. „Dar cum in ziua de azi codul manierelor moderne permite si femeilor astfel de manifestari, nimeni nu incearca sa si le mai reprime.” Si, la urma urmei, femeile au toate motivele sa fie stresate. Majoritatea dintre noi facem adevarate jonglerii pentru a putea sa impacam cariera si familia. Nu e de mirare ca sintem deprimate si furioase.

Studiile au demonstrat ca tensiunea arteriala a unei femei de cariera, care are sot si copii, coboara rareori la valori normale in decursul a douazeci si patru de ore. „In ceea ce priveste cariera, femeile au inca de luptat cu anumite conceptii invechite. Trebuie sa demonstreze, intr-o masura mult mai mare decit barbatii, ca sint capabile. Si chiar daca barbatii moderni au inceput sa se implice in activitatile casnice, greul casniciei cade tot pe umerii femeii”, spune Fiona Dennis, sefa serviciilor de terapie la Spitalul Priory din Woking. „Comportamentul agresiv nu e altceva decit o modalitate de a ne elibera de stres”, explica ea in continuare. „Acest comportament actioneaza ca un bu­me­rang. Chiar daca pe moment descar­carea violenta a tensiunii ne ajuta sa ne simtim mai bine, in schimb, ne face sa fim cuprinse de anxietate, pline de remuscari si, in final, deprimate.

In lume, numarul de crime violente comise de femei a crescut de la 10 procente in 2003, la 15 procente in 2007, iar numarul femeilor condamnate la inchisoare a explodat pur si simplu de la 18% in 1999 la 46% in 2009. Daca o tinem tot asa, s-ar putea ca in urmatorii 20 de ani femeile sa fie cu mult mai violente decit barbatii. Inspaimintata de acest fenomen, administratia inchisorii pentru minori din Holloway, Marea Britanie, a infiintat o clinica pentru controlul furiei femeilor, in care se invata cum trebuie sa reactionezi in imprejurari violente si mai ales cum pot fi evitate. Nu iti imagina ca depresia agresiva alege numai oamenii de rind.

Chiar si cele mai mari celebritati au fost implicate in adevarate scandaluri din cauza manifestarilor lor agresive in public. Intre primele cazuri celebre se numara Marylin Monroe. In anii nostri, Janet Jackson si Sheryl Crow au fost internate in clinici specia­lizate. Simpatica si vesnic vesela Rosseanne Barr a recunoscut intr-un interviu acordat unei televiziuni americane ca a avut mari probleme din cauza acestui tip de depresie. Courtney Love a cerut si ea ajutor specializat dupa ce a atacat-o public pe una dintre membrele grupului Bikini, Kathleen Hannah. Naomi Campbell a urmat un curs de control al furiei, in Arizona, pentru ca si-a atacat fosta asistenta cu un telefon mobil si a imbrincit-o in vazul unui intreg aeroport. La spitalul Priory sint tratate cele mai alese nume ale Marii Britanii. Programul dureaza sase saptamini. Locurile sint intotdeauna pline. Iar majoritatea celor care se inscriu sint femei.

Pina de curind, Prozac a fost considerat medicamentul minune pentru depresii. (Administrarea lui duce la cresterea nivelului de serotonina.) Dar dupa o decada de succes s-a facut o descoperire mai putin fericita. Lauren Slater, autoarea cartii „Prozac Diary”, a folosit acest medicament timp de 10 ani. Si in ciuda cresterii constante a dozei de medicamente, niciodata nu s-a mai simtit la fel de bine ca in primul an de tratament. Ceea ce inseamna ca da obisnuinta si dependenta. In lume sint 38 de milioane de utilizatori de Prozac si majoritatea s-au plins de probleme sexuale. Altii au avut tentative de sinucidere sau comportamente violente cit erau inca sub tratament. In plus, intreruperea brusca a administrarii lui induce stari de ameteala, dureri de cap, somnolenta, furnicaturi in tot corpul.

Exista si o alternativa naturista: tratamentul cu hypericum, care, in Germania, se prescrie inca din anii ‘20. Hypericum creste nivelul de dopamina (un alt neurotransmitator) si serotonina. S-a dovedit a fi eficient in depresiile usoare. De curind insa au aparut semne de intrebare si in legatura cu siguranta folosirii lui. Are citeva contraindicatii majore: nu trebuie folosit de cei care urmeaza tratamente anticoagulante ori iau antiepileptice sau orice alt antidepresiv. Astazi se stie ca medicamentele nu sint o solutie, pentru ca ele nu trateaza adevarata cauza a depresiei si furiei si mai ales nu inlatura stresul. „Trebuie sa tratezi problema ascunsa in spatele acestor manifestari”, spune Fiona Dennis. „Altminteri, vei inghiti tot mai multe medicamente, dar de fapt in viata ta nimic nu se va schimba si te vei simti din ce in ce mai deprimata. Daca vrei rezultate pe termen lung, singura solutie e sa-ti schimbi stilul de viata.”

 

Psihologii sustin ca o depresie moderata poate fi tratata in doua saptamini de psihoterapie. Daca ti-ai pierdut interesul pentru multe activitati, esti cuprinsa de anxietate, ai sentimente nejustificate de vinovatie, constati pierderea apetitului sexual, a poftei de mincare si suferi de insomnie, e cazul sa mergi la medic pentru diagnosticare. Apoi incepe tratamentul propriu-zis. Dieta e foarte importanta intr-un asemenea tratament. Bea ceai verde in loc de cafea, maninca cit mai multe fructe si legume proaspete, incearca sa reduci cit mai mult consumul de alcool. Nivelul scazut de serotonina e strins legat de excesul de alcool. Fa cit mai multe exercitii fizice, aerobic sau yoga. 30 de minute de exercitiu aerobic, de trei ori pe saptamina, imbunatatesc fluxul de endorfine.

Complementar oricarei metode, poti incerca remediile recomandate de aromaterapie. Se spune ca uleiul de lavanda are efect calmant si induce starea de bine. Exista si remedii homeopate pentru diferite tipuri de depresii (sepia trateaza depresiile cauzate de stres, iar frunzele de mure lipsa de eficienta). Asthanga, Bikram, Pilates… sint cele mai moderne metode de tratare a depresiilor prin exercitii fizice derivate din yoga. Pina de curind nici nu stiam sa pronuntam aceste nume si sint convinsa ca nimeni nu si-ar fi imaginat ca ne vom contorsiona cu atita zel in postúrile imposibile pe care le solicita.

„Acum cinci ani nici nu ne-ar fi trecut prin minte sa punem cursurile de yoga la orele cele mai solicitate”, spune Carol Espel. „Acum, datorita popularitatii pe care au cisti­­ga­t-o, avem cel putin trei tipuri de yoga, in paralel, la cele mai a­glomerate ore ale zilei.” Iar in­structorii de yoga sau Pilates apar ca ciupercile dupa ploaie. S-ar spune ca e cea mai mo­derna meserie. Aceste exercitii lente, care solicita o maxima flexibilitate, ofera in mod cert anumite beneficii fizice, deloc neglijabile, dar marea lor po­pu­laritate se datoreaza in primul rind faptului ca actio­neaza ca un tranchilizant, fara efecte adverse, asupra nervilor super-tensionati ai omului modern. „Relaxeaza trupul si mintea si eli­mina stresul”, explica Espel. La Manhattan Plaza Health Club, participantii la cursurile de „Ball Therapy” isi petrec o ora intinsi pe spate, cu o minge mica de cauciuc pozitionata in punctele-cheie de acumulare a tensiunilor negative: ceafa sau partea inferioara a spatelui. Respira ritmic, executa miscari lente (ridica ambele picioare in aer si incearca sa mentina aceasta pozitie trei minute). „Cind oamenii sint stresati, muschii corpului se contracta si se scurteaza. Atunci apar dureri si crampe. Pozitionarea corecta a mingii, combinata cu miscarile prelungite, ajuta la eliberarea tensiunilor musculare, care in final determina eliberarea tensiunilor psihice”, explica Elaine Petrone, „inventatoarea” Ball Therapy.

Pe acelasi principiu functioneaza „Meridian Flexibility System“. Practicantul trece prin saisprezece pozitii traditionale de yoga. Fiecare miscare e conceputa pentru a elibera un meri­dian sau energia blocata. In medicina traditionala chineza acestea sint considerate a fi cauzele tuturor afectiunilor fizice si psihice. Cind Hillary Clinton s-a simtit in pragul depresiei, din cauza stresului generat de publicitatea negativa din scandalul Monica (sa nu mai pomenim stresul de a convietui cu un sot infidel), in loc sa se inchida intr-o manastire si sa astepte vremuri mai bune, a angajat un antrenor. Nu unul de fitness, ci unul de viata. Exact, un „antrenor de viata”. Si daca e sa judecam dupa cresterea spectaculoasa a popularitatii sale in urma acestui scandal, nu putem decit sa recunoastem ca metoda a functionat. Dar ce face un „antrenor de viata“? Isi pregateste clientul pentru a-si implini toate dorintele personale sau profesionale. Sau si unele, si altele. Spre deosebire de psihote­rapie, aceasta metoda nu investigheaza trecutul, are aplicatie numai in viitor si are un scop cit mai practic. Foloseste tehnici preluate din alte „scoli de gindire” (de exemplu, managementul si dezvoltarea personala). Clientul e incurajat, condus si uneori chiar fortat sa-si foloseasca intregul potential psihic in scopul propus. Principiul nu e complet diferit de cel folosit in sport. Clientul trebuie sa urmeze un program personalizat in functie de calitatile fizice (in cazul fitness-ului) si psihice (in cazul nostru).

Deosebirea e ca, in sport, rezultatele sint imediate. Muschii se construiesc mult mai usor. In schimb, propria viata… „Jumatate din timp nu facem decit sa aducem clientul cu picioarele pe pamint. Abia dupa ce l-am curatat de tot balastul mental, putem sa ne concentram asupra metodelor prin care poti obtine orice-ti doresti; un iubit fantastic, o slujba extraordinara, si asa mai departe. Mai departe, noi nu facem decit sa-i incurajam pe oameni sa-si asume responsabi­litatea scopului pe care si l-au propus”, spune Fiona Harrold. Cum se desfasoara o sedinta „de viata”? Nu-ti imagina nimic dintr-o sedinta psihoterapeutica. Diferenta esentiala intre un antrenor si un psihoterapeut (te­rapeut al comportamentului cognitiv, consultant si orice alt specialist de acest soi pentru care pastrarea obiectivitatii si a impar­tialitatii e o conditie esentiala) e ca antrenorul de viata isi foloseste propria experienta si toate datele cu care l-a inzestrat mama natura. Majoritatea vin din domeniul afacerilor, media, dar exista unii antrenori care au avut traiectorii foarte spectaculoase: de exemplu, au trecut printr-un faliment. In acest tip de antrenament se incearca intrepatrunderea vietii personale cu cea profesionala. Mai exact, un director executiv va fi in mod sigur incurajat sa fo­loseasca in viata profesionala comportamentul de acasa, care e mai relaxat, mai spontan si de aceea mai creativ. O casnica va fi incurajata sa-si gestioneze familia ca pe o mica afacere etc…

Cu alte cuvinte, secretul succesului sta in maiestria cu care reusesti sa folosesti datele pe care deja le posezi, intr-un mod diferit si in alt context decit cel obisnuit. Se invata scheme de rationament, acrobatii mentale, trucuri, toate indelung repetate si verificate. „Nu poti schimba comportamentul nimanui, dar iti poti schimba propria reactie vis-à-vis de acest comportament. Trebuie sa intelegi ca nimeni nu face nimic de dragul tau. Invata sa te impui. De aceea trebuie sa-ti dezvolti valori si strategii care sa te ajute sa comunici mai bine”, spune antrenorul Simon Gowen. Antrenorul de viata nu trebuie sa adauge nimic pe lista interminabila cu „trebuie sa fac” pe care i-o prezinta clientul sau, ci dimpotriva, trebuie sa elimine tot ce poate fi eliminat de acolo. Nu e o metoda foarte rapida, dar odata ce ai deprins-o e un bun cistigat pe viata.

Probabil ca foarte curind fiecare om va avea propriul antrenor de viata, asa cum are antrenorul personal de fitness. E o disciplina care se dezvolta din nevoile noastre si nu poate fi neglijata. Exista antrenori specializati pentru diete, pentru afaceri si antrenori spirituali (gata sa te ajute sa comunici mai usor cu Dumnezeu). In viata noastra haotica, in care expresia „timpul in­seam­na bani” nu mai e o sim­pla propo­zitie, acest tip de pre­ga­tire are cel mai clar sens economic. Intr-o lume in care toti vor rezultate imediate, intelepciune fara efort, bogatie fara munca si glorie fara stres, an­trenorul de viata pare a fi solutia cea mai eficienta.

Foto: Shutterstock

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din health & diet