Issey Miyake, magicianul umanist al modei

Țin minte o discuție pe care am avut-o la Paris, acum 15 ani, cu o olandeză care avea o galerie de artă. Ne aflam în plin Fashion Week și așteptam înfrigurat să intru la show-ul Issey Miyake care întârzia pentru că nu ajunsese Carine Roitfeld.

Pe treptele de la Palais de Tokyo mi-a atras atenția o doamnă blondă, înaltă, masivă, cu niște trăsături aspre și o privire caldă, blândă, care purta un ansamblu plisat de la Miyake, cu un imprimeu fabulos în tonuri de albastru și cele mai spectaculoase bijuterii din argint pe care le-am văzut.

La o țigară am intrat în vorbă și ce mi-a spus olandeza mi-a rămas întipărit în minte și, de atunci, l-am asociat pe Issey Miyake cu aceste vorbe – „știi, hainele astea care nu se șifonează niciodată sunt mai mult decât niște haine; nu numai că mă îmbracă, dar mi-au asigurat o semnătură, și pot face asta cu aproape orice tipologie masculină sau feminină. Câți designeri au reușit să rezolve un astfel de exercițiu? E fabulos!”

Olandeza avea dreptate – de atunci am tot văzut pliseurile purtate în diferite contexte – de la puști teribiliști preocupați obsesiv de modă & trenduri, zăriți prin Berlin, până la cucoane cu o abordare clasică și coafate ca atare la Festivalul George Enescu, pliseurile lui Miyake au îmbrăcat oamenii din toate colțurile lumii având acea capacitate unică de a se plia pe orice profil.

Lui Miyake nu-i plăcea să spună că face modă, obișnuia să afirme că face… chestii. Nu știu dacă voi mai țineți minte unul dintre cele mai obsesive parfumuri ale anilor ’90, parfumul care îi poartă numele și care amețise discotecile din București cu aroma lui particulară, crisp, plină de viață. Așa a fost și Issey Miyake – un vizionar, un umanist, un om care a ajutat enorm economia Japoniei și care, deși a făcut artă și business în egală măsură, ura să o recunoască, fiind de o modestie rar întâlnită în această industrie guvernată de orgolii.

Absolvent al Tama Art University din Tokyo s-a mutat la Paris, pentru a studia la École de la Chambre Syndicale de la Couture Parisinne, și apoi a lucrat cu nume relevante ale epocii, precum Guy Laroche sau Hubert de Givenchy. Evenimentele din mai 1968 l-au făcut să se mute la New York, unde a performat o vreme pentru Geoffrey Beene înainte de a se reîntoarce la Tokyo în 1970, anul în care a și fondat casa Issey Miyake.

Preocupat de corpurile aflate în mișcare și de materialele tehnologice, Miyake a găsit răspunsul în jerseul din poliester, potrivit pentru toate corpurile, vârstele și tipologiile. Din anii ’70 și-a prezentat colecțiile fără întrerupere la Paris și uneori la New York – rămâne iconică imaginea lui Grace Jones purtând un corset-mulaj din plastic, pentru show-ul de toamnă-iarnă din 1980 – o imagine care reprezintă perfect spiritul viu, tânăr, veșnic preocupat al geniului care a fost Issey Miyake.

Citește și:
Fashion trend: Deauville look

Foto: Profimedia

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din fashion