Sunteți la început de relație? Greșeli de comunicare ce te fac să pari o mincinoasă

Ai fost singură multă vreme și... ți-ai pierdut antrenamentul? La ce e important să fii atentă pentru a nu lăsa o impresie falsă, de mincinoasă.

Abia v-ați oficializat relația, v-ați asumat cu subiect și predicat că sunteți un cuplu. Ori nici măcar nu ați făcut sex, sunteți la etapa întâlnirilor în care fiecare dintre voi evaluează dacă vă potriviți, există chimie, compatibilitate, aveți acele trăsături care vă conving să mergeți mai departe în acest proces de cunoaștere reciprocă. Nu doar tu ești curioasă să-l descoperi pe cel care ți-a stârnit interesul, ci și acest potențial partener este atent la tine. Și din dorința de a nu greși, de a face o impresie bună sau a-l cuceri iremediabil, ai grijă să nu pari o… mincinoasă.

Atenție la formulări

Sunt unele alegeri ale cuvintelor care te pot băga în bucluc. De exemplu, clasicul: să-ți spun sincer/sinceră să fiu. Ca și cum toate celelalte lucruri pe care i le-ai spus până acum au fost minciuni, iar de data aceasta te-ai hotărât să fii onestă. Poate că vrei să subliniezi ceva, să îți zici punctul de vedere într-o manieră mai dramatică, crezi că demonstrezi astfel că e o temă profundă, importantă pentru tine.

Doar că sădești brusc sămânța îndoielii, în care poate că el contestă în mintea sa tot ce ați vorbit până acum, ori pe viitor devine extrem de vigilent, poate chiar îți dă teste ca să te prindă cu minciuna. Abordare neplăcută și nesănătoasă pentru amândoi, până la urmă. Similar și dacă ești extraordinar de fermă introducând în discurs: dar eu niciodată/ eu întotdeauna. Unde se află flexibilitatea? Și rareori rigiditatea asta ori regulile acestea nu sunt chiar niciodată încălcate. Ca atare nu mai devii credibilă.

Întreruperile frecvente

Ești ca un vulcan de entuziasm, îl întrerupi și vii cu o mulțime de detalii legate de subiectul discuției, detalii care îl fac să își piardă atenția, să nu mai știe de unde ați pornit și unde ați ajuns. Mai mult, poate că te pierzi și tu în acele detalii și divaghezi până când subiectul devine complet altul. Emoții, comunicare deficitară sau o strategie prin care să te sustragi?

Îl întrerupi punând întrebări deoarece ești curioasă, îl întrerupi adăugând informații suplimentare menite să clarifice sau aceste informații sunt fabulații, deci minciună pură, prin care încerci să te pui într-o lumină bună, să te gonflezi? Deci, mare atenție la cum dozezi aceste întreruperi și detaliile împărtășite. Mai mult, când întrerupi frecvent cel din fața ta se poate simți nerespectat, neimportant, că nu îl asculți și nu contează ce spune el.

Nu prea dai explicații

La polul opus abordării anterioare, alegi conștient să te învălui în mister. Te temi că va fi evident că îl placi extrem de mult sau ești de-a dreptul îndrăgostită, și ceea ce spui aproape că e codat. Se trezește în interiorul tău un soi de rebeliune, de indisciplină, nu vrei să fii controlată. Nu vrei să depinzi de un bărbat și îi vorbești de parcă e tatăl tău care te întreabă la ce oră vii acasă sau unde ai fost plecată și de ce nu l-ai anunțat unde te duci. Sabotează transparența, deschiderea firească.