Regele Mihai a murit la varsta de 96 de ani

Casa Regala a Romaniei a anunţat ca Regele Mihai a murit, la varsta de 96 de ani, in resedinta lui din Elvetia

Regele Mihai a murit la varsta de 96 de ani

Regele Mihai reprezinta o parte importanta din istoria noastra nationala. Asadar, iata cele mai importante momente din viata sa, strans legata de istoria Romaniei, intr-o cronologie care ii este dedicata.

– 25 octombrie 1921: se naste la Sinaia, fiind fiul principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) si al printesei Elena. Din partea tatalui este nepot al regelui Ferdinand I si al reginei Maria, iar din partea mamei nepot al regelui Constantin al Greciei. Este stra-stranepot al reginei Victoria a Marii Britanii atat pe filiera materna, cat si paterna. Este var de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

– 1925: principele Carol renunta la tron, iar Pincipele Mihai devine print mostenitor.

– iulie 1927: moare regele Ferdinand.

– 20 iulie 1927: Pincipele Mihai este proclamat rege. Cum avea doar 6 ani, se instituie o regenta, formata din principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand si unchiul lui Mihai), patriarhul Miron Cristea si Gheorghe Buzdugan, presedintele Inaltei Curti de Casatie, alaturi de care depune juramantul in fata Parlamentului.

– 8 iunie 1930: Carol se intoarce in tara in timpul guvernului Iuliu Maniu si Parlamentul il desemneaza rege. Mihai devine urmas la tron, primind tilul de „Mare Voievod de Alba-Iulia'. Mama lui Mihai este exilata de Carol al II-lea la Florenta, iar Mihai are dreptul sa o viziteze doar in vacante de cateva saptamani, o data pe an.

– din iunie 1930 urmeaza cursurile unei scoli organizate la palat, alaturi de copii din toate colturile tarii si din toate categoriile sociale.

– la 16 ani devine sublocotenent in armata romana.

– 6 septembrie 1940: la varsta de 18 ani este proclamat rege, sub titulatura de Mihai I, dupa abdicarea lui Carol al II-lea (fortata de generalului Ion Antonescu), fara sa depuna juramant pe Constitutie (abrogata la acea data) si fara votul de aprobare al Parlamentului (suspendat la acea data). In schimb, este incoronat cu Coroana de Otel si uns rege de patriarhul Romaniei Nicodim Munteanu, in Catedrala patriarhala din Bucuresti. Mihai devine astfel seful suprem al armatei si poate desemna un prim-ministru cu puteri depline. In afara de acestea, legal, nu putea exercita prea multa autoritate.

– 8 noiembrie 1941: este decorat cu toate cele trei clase ale Ordinului Mihai Viteazul.

– 23 august 1944: hotaraste trecerea Romaniei de partea Aliatilor și il destituie si il aresteaza pe Maresalul Antonescu.

– 12 septembrie 1944: este semnat armistitiul cu Aliatii, fapt care, conform estimarilor, ar fi scurtat Al Doilea Razboi Mondial cu sase luni, salvand sute de mii de vieti omenesti. Totodata, este eliberat nordul Transilvaniei de sub ocupatia maghiara.

– La sfarsitul razboiului, regele Mihai este decorat de presedintele SUA Harry S. Truman cu Legiunea de Merit in cel mai inalt grad (Comandant Sef). Mai este decorat si de Iosif V. Stalin cu Ordinul Victoria cu diamante, „pentru actul curajos al cotiturei hotarate a politicei Romaniei spre ruptura cu Germania hitlerista si alierea cu Natiunile Unite, in clipa cand inca nu se precizase clar infrangerea Germaniei', potrivit descrierii oficiale a decoratiei.

– Imediat dupa evenimentele de la 23 August 1944, regele si guvernele succesive numite de el fac eforturi pentru restabilirea democratiei, desi tara se afla sub ocupatie sovietica. Este repusa in vigoare Constitutia din 29 martie 1923.

– 6 martie 1945: regele Mihai este silit sa accepte guvernul prosovietic al lui Petru Groza, dominat de Partidul Comunist Roman, in urma promisiunilor britanice si americane de a mentine un regim democratic in Romania chiar si in cazul in care sunt indeplinite cererile politice ale Rusiei.

– august 1945: Regele Mihai cere demisia guvernului comunist Groza, in urma abuzurilor frecvente comise de acesta. Guvernul refuza sa dea curs cererii suveranului de a demisiona, marcand cu aceasta o premiera in istoria constitutionala moderna a Romaniei.

– 21 august 1945: regele Mihai intra in greva regala, o modalitate prin care incearca sa se opuna guvernului Groza. Invalideaza de jure decretele, refuzand sa le sanctioneze si sa le promulge prin semnatura sa.

– 7 ianuarie 1946: in urma presiunilor sovietice, britanice si americane, regele Mihai este silit sa renunte la opozitia directa fata de guvernul comunist si iese din greva, reusind, totusi, sa obtina cooptarea in guvern a cate unui ministru de la PNT si PNL, ceea ce a dus si la reunoasterea formala a guvernului de catre Statele Unite ale Americii si Marea Britanie;

– 8 noiembrie 1945: in Piata Palatului din Bucuresti are loc o mare manifestatie anti-comunista si pro-monarhista, cu ocazia zilei onomastice a Regelui (Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil). Grupurile muncitoresti radicalizate, asociate Partidului Comunist Roman, intervin cu violenta, iar incaierarile ofera guvernului Groza pretextul de a opera arestari masive printre manifestanti (multi dintre ei studenti, elevi sau simpatizanti ai PNT si PNL).

– 30 decembrie 1947: regele Mihai este silit sa abdice. Comunistii anunta abolirea monarhiei si instaurarea unei republici populare si transmit la radio inregistrarea proclamatiei regelui despre propria sa abdicare. Despre aceasta, potrivit relatarilor de mai tarziu ale regelui Mihai, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi amenintat cu un pistol si cu santajul ca urma sa execute 1.000 de detinuti studenti daca nu abdica. Intr-un interviu din 2007 pentru New York Times, regele Mihai povesteste: A fost santaj. Mi-au spus „Daca nu semnezi imediat, suntem obligati – de ce obligati, nu stiu – sa ucidem peste 1.000 de studenti pe care-i aveau in puscarie. Potrivit revistei Time, guvernul comunist ar fi amenintat cu arestari ulterioare a mii de oameni, nu cu unele anterioare, si ca apoi va scufunda tara in sange, daca Mihai nu abdica.

– 3 ianuarie 1948: regele Mihai este obligat sa paraseasca tara, urmat, la peste o saptamana, de principesele Elisabeta de Romania si Ileana de Habsburg.

– martie 1948: regele Mihai denunta abdicarea, ca fiind smulsa cu forta si ilegala.

– iunie 1948: se casatoreste cu Regina Ana a Romaniei, principesa de Bourbon-Parma, cu care are cinci fiice. Autoritatile romane comuniste ii retrag cetatenia romana in acelasi an. Locuiesc, pe rand, la Vila Sparta langa Florenta, la Lausanne (din 1949), in Marea Britanie (pana in 1956 – unde regele si regina au infiintat o ferma de pui si au construit un mic atelier de tamplarie) si din nou in Elvetia (din 1956).

– 25 decembrie 1990: insotit de mai multi membri ai familiei regale, soseste pe aeroportul Otopeni si intra in tara cu un pasaport diplomatic danez, obtinand o viza pentru 24 ore. In drum spre Curtea de Arges, Regele si insotitorii sai sunt opriti de un baraj al Politiei, condusi din nou la aeroport si obligati sa paraseasca tara.

– 1992: guvernul ii permite sa se intoarca in tara pentru sarbatorile de Paste, fiind intampinat de populatie cu bucurie. In Bucuresti, peste un milion de persoane au iesit in strada pentru a-l vedea. Popularitatea regelui nemultumeste guvernul presedintelui Ion Iliescu, iar regelui ii este interzis accesul in Romania pentru urmatorii cinci ani.

– 7 octombrie 1994: incearca sa intre din nou in tara, insa, dupa aterizarea pe aeroport, regele este rugat sa urce inapoi in avion, pe motiv ca nu i se poate acorda viza in acel moment si, in cele din urma, din motivul ca nu se acorda viza „in frontiera.

– 1997: ii este reactivata cetatenia romana si i se permite sa isi reviziteze propria tara, dupa ce Emil Constantinescu devine presedinte. Tot acum, face mai multe vizite in Europa, facand lobby pentru admiterea Romaniei in NATO si Uniunea Europeana, fiind primit de sefi de stat si oficiali guvernamentali.

– din 2004 regele Mihai si regina Ana s-au stabilit la Aubonne, in Elvetia, revenind in tara de sarbatori sau cu ocazia altor evenimente, locuind fie la castelul de la Savarsin din judetul Arad, fie la palatul Elisabeta din Bucuresti, pus la dispozitia lor prin decizie parlamentara.

– din 2007, Regele Mihai este membru de onoare al Academiei Romane.

– 30 decembrie 2007: regele Mihai promulga noul statut al casei regale, act prin care o desemneaza pe principesa Margareta drept mostenitoare a tronului, cu titlurile de Principesa Mostenitoare a Romaniei si de Custode al Coroanei Romaniei.

– 10 mai 2011: regele Mihai rupe legaturile istorice si dinastice cu Casa princiara de Hohenzollern-Sigmaringen si schimba numele familiei sale in „al (a) Romaniei, renuntand la titlurile conferite lui si familiei sale de catre Casa princiara.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle