Mitul eternelor schimbari masculine

Transformarea celuilalt este una dintre fantasmele feminine cele mai intilnite. In basme, sarutul unei printese are puterea magica de a preschimba broscoiul in print. Cum stau lucrurile in viata reala, fara magie? Schimbarea este posibila? Si, mai ales, are sens sa incerci?  

Mitul eternelor schimbari masculine

Primul lucru pe care l-am facut atunci cind am primit tema de articol a fost sa cer parerea celei mai bune prietene (cu care, in adolescenta, dezbateam intens aceasta dilema, fara sa fi ajuns insa la vreo concluzie). Am dat un Buzz pe messenger si am pus intrebarea, sub pretextul muncii de documentare: „Auzi, tu crezi ca barbatii pot fi schimbati?. Raspunsul a venit, de la celalalt calculator, sub forma de gluma virtuala: „Adica sa-i schimbam intre noi? Hm, da, ar fi o idee…. Cum, deocamdata, nu ne-am propus sa investigam fenomenul de swing & swingers, sa ne rezumam la schimbarile de caracter, de comportament sau spirituale pe care incercam sa le aducem partenerilor nostri, evident, pentru binele lor si al relatiei.

Ce vor fetele sa schimbe la prietenii/iubitii/sotii si, da, chiar amantii lor? Raspunsul este precum reclamele de odinioara care rasunau prin magazinele universale (in care nu se gasea, evident, nimic): un bogat si variat sortiment de amanunte esentiale. De la „as vrea sa fie mai tandru la „vreau sa fie mai ordonat, „ma enerveaza ca sta prea mult pe net, pina la „imi trebuie mai multa atentie din partea lui, „nu-mi place ca apasa tubul de pasta de dinti fix la mijoc si „de ce nu poate fi mai afectuos cu porcusorul meu de Guineea?, femeile pot intocmi liste intregi cu imbunatatiri pe care vor sa le aduca partenerilor lor, prin metode diverse, oscilind intre delicatete si violenta, la care ei, partenerii, si-au dezvoltat sisteme de aparare si rezistenta.

Portretul-robot al lui Fat-Frumos

Dar mai intii, poate n-ar fi rau sa sondam adinc inconstientul (chiar si pe cel colectiv) si sa plecam urechea la ce au de zis psihologii. Se pare ca obsesia asta a „modelarii partenerului se trage (si) din instinctul matern pe care, vrem, nu vrem, il avem bine incastrat undeva inauntru. Mai devreme sau mai tirziu, instinctul asta ne va ajuta sa avem grija de niste fiinte mici si dragalase, dar foarte galagioase, numite bebelusi, iar mai tirziu sa ne ocupam de edu­catia si formarea lor, pina in momentul in care bebelusii vor intra in febra adolescentei si se vor hotari sa zadarniceasca, din spirit rebel, orice manifestare a instinctului nostru matern.

Pina una-alta, nu degeaba se spune ca barbatii sint niste copii… Femeile simt, asa­dar, nevoia sa se ocupe de „educatia lor, sa le schimbe proastele obiceiuri si sa-i aduca pe „drumul cel bun. (Daca cumva avem cititori de sex masculin, va rugam luati aminte: e inscris in codul nostru genetic, deci nu ne putem impotrivi acestui instinct!) Pe de alta parte, nu trebuie sa neglijam nici faptul ca a te indragosti de cineva inseamna, in primul rind, a te iluziona.

Spre deosebire de barbati, care cauta o femeie ideala de tipul „oricum, numa sa fie blonda si cu picioare lungi, doamnele si domnisoarele petrec destul de mult timp elaborind un complicat portret-robot al Fat-Frumosului asteptat, in jurul caruia, apoi, brodeaza scenarii amanuntite. Atunci cind Prince Charming apare in sfirsit, sub forma unui banal coleg de birou, el este proiectat de catre domnita proaspat indragostita direct peste portretul-robot, cu care, la inceput, parea a avea foarte multe in comun. Dupa care, cind aburii primei indragosteli se cam risipesc si vine scadenta primei rate la creditul pentru apartament, se dovedeste ca:

a) Fat-Frumos din realitate n-are nici o legatura cu portretul-robot. (Exemplu concret: ai visat toata viata un boem, dar te-ai indragostit de un contabil pentru ca semana cu primul tau iubit de la gradinita si parea genul care sa aiba grija de tine, mai ales ca tocmai te aflai intr-o mare depresie amoroasa. Dupa in­cer­cari neizbutite de a-l face sa renun­te la cravata, sa se angajeze in publicitate, sa-si lase plete sau sa danseze pina dimineata la petreceri, plingi pe umarul unei prietene ca „nu rezonezi cu el si te pregatesti sa fugi in lume cu fostul iubit, care era un nenorocit, dar avea plete si Harley Davidson.)

b) Fat-Frumos din realitate se potriveste cu portretul-robot, dar portretul a fost construit pornind de la premise gresite. (Exemplu concret: ai visat un boem, l-ai gasit, dar acum te enerveaza ca vine tirziu acasa din baruri dubioase si se apuca sa picteze peretii cu spray-ul in stil graffiti, adica exact genul de chestie care ti se parea foarte cool la inceput; mai bine recunoaste cinstit ca ai fi mai fericita cu un contabil statornic, in loc sa-l bati la cap pe bietul boem sa-si faca ordine in dulap si-n viata.)

c) Fat-Frumos din realitate este exact ca-n por­tre­tul robot. (Exemplu concret: nu se cunosc cazuri, dar nu disperati, totusi!)

Ce e de evitat

Desi pare o afirmatie de bun-simt ca violenta, pisa­logeala si culpabilizarea nu aduc nimic bun a­tunci cind intentionezi sa-ti schimbi partenerul pe ici, pe colo, prin punctele esentiale, exista chiar si argumente stiin­tifice care sa te impiedice sa dai drumul unui torent de vaicareli, amenintari si santaje sentimentale intermi­nabile. Conform psihologilor, exista mai multe feluri de culpabilizare: cea paterna („Nu-ti tii promisiunile! Nu respecti regulile! Nu esti in stare de nimic!), cea materna („Daca m-ai iubi macar putin, n-ai face asa…) si cea fraterna („Nu ma sustii deloc, nu faci eforturi sa ma ajuti cu casa, cu copiii…).

Revenind, asadar, la copilarie… Pe cind barbatii erau baietei, ei incercau sa-si cistige independenta contestind autoritatea mamei, prima figura feminina din viata lor si, in acelasi timp, prima persoana care incerca sa-i mode­leze si sa le dicteze comportamentul. E bine sa eviti sa te suprapui cu acest tipar, pentru ca la primul semn ca incepi sa te transformi in a doua autoritate materna, barbatii isi vor desfasura arsenalul de aparare si vor incepe contraatacul. Inainte de a incepe „munca de schimbare, incearca sa analizezi un pic si motivele care te imping sa o faci. Este schimbarea pe care o doresti intr-adevar benefica pentru cuplu, e vorba de un capriciu trecator sau, mai rau, de un simplu exercitiu de putere? Uneori, dorinta de a-i schimba pe altii ascunde, de fapt, propriile noastre carente…

Ce e de facut

Lucrurile sint, ca de obicei in probleme de cuplu, complicate, noi sintem nehotarite, iar ei incapatinati. Ce e de facut? I-am cerut, ca de obicei, ajutorul lui Mugur Ciumageanu, psiholog clinician, intrebindu-l, plina de speranta: „Putem noi, femeile, sa schimbam un barbat (respectiv partenerul intr-o relatie)? Daca da, prin ce metode?. Nu vreau sa va descurajez, dar iata ce a raspuns specialistul: „Raspunsul vine la pachet cu un banc cu politisti. «De citi politisti e nevoie sa schimbi un bec? De unul, cu conditia ca becul sa vrea sa se schimbe.»

Ergo, de cite femei e nevoie ca sa schimbi un barbat? Raspuns: de una, nici una sau mai multe, cu conditia ca barbatul sa vrea sa se schimbe. Simplu, nu? Ia-ti partenerul la intrebari, iar el, daca te iubeste, iti va spune vrute si nevrute – da, vreau sa ma schimb, chiar de miine o sa-mi pun ciorapii in cosul de rufe, de miine voi bea mai putin, de miine, chiar de miine, voi fi mai atent sa-ti dau acel minuscul semn de viata in timpul zilei, in care sa-ti comunic ca mai tin la tine si ca esti importanta in arhitectura vietii mele.

Practica ne omoara, insa… Metehnele lui, care pareau acele hopuri usor de trecut la inceputul relatiei, se dovedesc durabile si rezistente la argumentatie, santaj, rugaminti. In fapt, oamenii se schimba cu greu si numai daca au motive extrem de intemeiate sa o faca. Iar motivele nu sint argumente rationale. E un loc comun (dar cu un nucleu dur de adevar) sa afirm ca barbatii au mai degraba perspective de ansamblu, nefiind centrati pe detalii.

Pentru un partener, faptul ca nu-si duce ciorapii la cosul de rufe este un detaliu in ansamblul mai amplu al unei relatii care ii convine de minune. Iar cind i se solicita schimbarea, el nu o intelege la nivel de detaliu, ci la nivelul ansamblului. Ca si cum i-ai transmite, prin vectorul ciorap, ca relatia nu merge bine. O solutie (anevoioasa, dar eficienta uneori) este aceea de a-i propune partenerului obiective de schimbare pe principiul pas-cu-pas, unul-cite-odata.

Revenim la ciorapi… si la introducerea unei tehnici foarte pretentioase, care sa-i comunice Lui ca ansamblul nu este afectat: mentionati in permanenta ansamblul, alaturi de detaliu. Incercati citeva saptamini variatiuni pe tema „Stii cit de mult te iubesc. Am vazut niste ciorapi pe jos. Blind, fara obida, cu zimbetul cel mai mieros pe buze. Daca rezolvati obiectivul nr. 1, treceti la al doilea, s.a.m.d. Succes!. Suna a munca sisifica sau, in fine, rabdare supraomeneasca, nu? Dar nimic nu se obtine usor in viata…

Arhiva revistei ELLE
Foto: Guliver

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din lifestyle