Încă îi dai speranțe fostului partener până te lămurești dacă lucrurile merg ok cu actualul? De ce tu ești prima care pierde în dinamica aceasta

Ai început o relație nouă, dar nu ai închis cu adevărat ușa celei vechi. Îi mai răspunzi fostului partener, îi spui că nu știi ce va fi, accepți întâlniri ocazionale sau lași intenționat impresia că, dacă lucrurile nu merg cu actualul, poate exista cale de întoarcere. Îți spui că până la urmă nu faci nimic greșit, doar îți lași o plasă de siguranță până când îți dai seama dacă noua relație are viitor, iar fostul e un adult căruia dacă nu îi place această dinamică se poate retrage el. Doar că această strategie te poate ține într-o poziție în care nu ești cu adevărat prezentă nici în relația veche, nici în cea nouă.

În caz că…

Uneori, dificultatea de a renunța definitiv la un fost partener nu vine neapărat din dorința de a vă împăca, ci poate veni din teama de a face o alegere definitivă, din teama de singurătate. Relația nouă este încă incertă. Nu știi cum va evolua, dacă sunteți compatibili pe termen lung, dacă vei fi fericită sau dacă lucrurile care acum par promițătoare vor rămâne la fel. În schimb, cu fostul partener știi cum funcționa relația, ce a fost bun, ce a fost dificil și, mai ales, știi că acolo ai avut cândva o formă de siguranță emoțională. De unde și tentația de a nu închide complet povestea. Nu neapărat pentru că vrei să te întorci cu adevărat, să depuneți fiecare efort să faceți diferit, ci pentru că nu vrei să rămâi fără alternativă. Dar o relație nu poate fi transformată într-o poliță de asigurare emoțională fără costuri.

Nu ești liberă cu adevărat

Încercând să nu pierzi o variantă, riști să pierzi tocmai claritatea de care ai nevoie. Dacă știi că fostul este încă disponibil și că există posibilitatea unei reveniri, este mai greu să afli ce simți cu adevărat pentru actualul partener. Orice dificultate din noua relație poate activa imediat comparația, și în loc să evaluezi noua relație pentru ceea ce este, începi să o privești prin existența unei alternative. În plus, o relație nouă are nevoie de spațiul ei, de conectare pentru a se dezvolta, nu de a fi în umbra unei relații vechi menținută permanent în fundal. Și care este disponibilitatea ta emoțională? Cât de autentic te conectezi cu fiecare când ești într-un soi de perioadă de tranziție?

Un test, nu o relație

Dacă intri într-o relație nouă cu gândul că trebuie mai întâi să vezi dacă merge, iar în spate păstrezi fostul ca variantă, există șansa să nu te implici. Orice incompatibilitate devine un motiv pentru a te uita înapoi. Orice conflict pare o confirmare că poate ai făcut alegerea greșită. Orice perioadă mai puțin romantică te poate face să te întrebi dacă fostul nu era o opțiune mai sigură. Actualul partener nu mai este ales pentru cine este, devine un candidat care trebuie să demonstreze că merită să renunți definitiv la trecut.

Amânarea deciziei este tot o decizie

Ambiguitatea prelungită are consecințe. Fostul rămâne blocat într-o așteptare care îl afectează emoțional. Actualul poate simți, mai devreme sau mai târziu, că nu ești complet prezentă. Iar tu investești resurse încercând să gestionezi două relații și două seturi de așteptări. Cu cât prelungești situația, cu atât devine mai dificil să îți dai seama ce îți dorești independent de frica de a pierde una dintre variante, în care, până la urmă, asumat, nu o alegi pe niciuna. Nu alegi o relație, alegi să nu rămâi singură indiferent ce se întâmplă.

Întrebări la care să-ți răspunzi

Dacă aș ști sigur că fostul nu mă mai așteaptă, aș mai vrea relația actuală? Dacă relația actuală s-ar termina mâine, mi-ar fi dor de fostul sau mi-ar fi teamă să fiu singură? Îl păstrez pe fostul în viața mea pentru că îl vreau sau pentru că îmi oferă siguranță? Îi spun că există o posibilitate reală de împăcare pentru că îmi este greu să îi spun definitiv nu? Dacă actualul partener ar face exact același lucru cu fosta lui parteneră, cum aș percepe situația?

Citește și:
Încă ești foarte prezentă în viața fostului partener și îl ghidezi ce decizii să ia și cum să trăiască? De ce e important să te oprești

Foto: PR