Exodul medicilor

Umiliti in Romania, atit de sistem, cit si de pacienti, dupa sase ani de studii, medicii tineri ne parasesc tara, fara a privi in urma. I-am intrebat pe citiva dintre ei care sint avantajele si dezavantajele vietii lor de expati, atit profesional, cit si personal, si in ce conditii s-ar intoarce acasa.

Exodul medicilor

Regrete

„Deocamdata nu am nici un regret”, sustine Miriam. „E in continuare un sacrificiu, dar perioada de rezidentiat implica foarte multe ore de munca, oriunde ai fi. Dezavantajele sint intotdeauna legate de timpul liber. Niciodata nu e destul, dar creste odata cu anul de rezidentiat. Viata mea in anul II e deja incomparabil mai libera decit cea din anul I si tot asa. Spe­ranta e ca, atunci cind termini cu reziden­tiatul si ai practica proprie, sa iti poti face programul pe care ti-l doresti. Deocam­data nu am nici un control asupra programului meu. Oricum, cred ca cel mai im­portant lucru, daca te hotarasti sa emigrezi, e sa alegi tara cu mare grija si in cunostinta de cauza. Eu am venit in Ame­rica de citeva ori inainte sa emigrez si am incercat sa fiu cit mai in legatura cu sistemul medical. Deci nu am avut prea multe surprize neplacute. Cred ca acesta a fost cel mai important lucru… De fapt, cel mai im­portant a fost ca sotul meu a emigrat odata cu mine. Dar familia si prietenii mei sint in Romania si asta are un impact mare asupra calitatii vietii de aici. Tot la nivel personal trebuie sa spun ca as prefera sa imi cresc copiii in Romania. Aici, notiunea de concediu de maternitate nu exista. Practic, imi iau tot concediul de odihna pe anul ur­mator si imi adaug un concediu medical ca sa acumulez 6 saptamini de stat acasa cu nou-nascutul cind va fi vremea. In plus, New York nu e Europa si nu pot fugi la un avion la fiecare sarbatoare. Trebuie sa-mi planific vacantele in Romania cu un an inainte si nu prea e loc de modificari. Desi dintre colegii nostri foarte multi au emigrat, foarte putini dintre ei au emigrat in SUA. A trebuit sa ne reconstruim cercul de cu­nostinte si prieteni de la zero. {i mai e dife­renta de fus orar – e greu sa ridici telefonul si sa suni acasa de cite ori ai chef pentru ca probabil ei dorm la ora aia si viceversa.”

Catalin recunoaste ca banii si conditiile de munca atenueaza regretele. „Regret ca a trebuit sa renunt pentru moment la postul pe care il aveam la Smurd. Stiu cit de greu le este din cauza lipsei personalului si cit de mult se bazeaza pe orice om gata sa puna umarul. Un alt dezavantaj e ca peste 90% din medicii romani ce lucreaza in UK si Irlanda lucreaza in sistemul public de sanatate, pentru ca sistemul privat este re­zervat medicilor locali, salariile in privat fiind mult mai mari. Irlanda si Marea Britanie apeleaza la medici straini pentru a atenua lipsa medicilor din sistemul public. Medicii irlandezi si cei britanici pleaca si ei la mai bine, in Noua Zeelanda, Australia sau SUA. In plus, ei nu scolarizeaza medicii cu miile cum se intimpla la noi. Asa incit competitivitatea este mai crescuta pentru ai lor, pe anumite specialitati, iar me­dicii imigranti umplu niste specialitati prea putin dorite de ai lor. Sa nu ne imbatam cu apa rece: sistemul de aici isi protejeaza propriii absoventi, astfel incit, la un interviu, un irlandez va avea prio­ritate, chiar daca lucrurile astea nu se spun pe fata.

Andrei nu are regrete de ordin profesio­nal. „Sistemul romanesc nu imi lipseste absolut deloc. Bineinteles ca pe plan personal simt lipsa familiei, a prietenei mele, dar si ea se specializeaza in domeniul medical si e posibil sa vina sa locuim aici pentru o perioada. Exista anumite frustrari atunci cind pleci din tara, dar o faci pentru ca nu se mai poate, nu o faci de placere.”

Sistemul privat, o alternativa?

Unele voci vor spune ca exista medici care au reusit sa adune averi, lucrind in sistemul medical privat din Romania. Pentru cei cu care am stat de vorba, aceasta nu a fost o varianta, in momentul plecarii. Iata de ce: „Sistemul privat la noi este o alternativa, insa doar pentru unii medici”, afirma Catalin. „Problema este ca acesta prefera sa lucreze cu medici foarte expe­rimentati, prin urmare pentru medicii tineri, si aici ma refer la rezidenti, este cam inchis. In plus, sistemul privat este slab dezvoltat in Romania si nu poate absorbi prea multi medici. Marea majoritatea a locurilor din privat sint ocupate de medici ce lucreaza si in sistemul public, ceea ce inseamna doua locuri ocupate in acelasi timp.” Andrei nu exclude intoarcerea sa in mediul privat, sau chiar o initiativa privata in familie. „Tatal meu este medic in Ro­mania. Nu a plecat niciodata si probabil in viitorul apropiat si fratele meu va fi medic, asa ca nu exclud varianta aceasta. Insa in sistemul medical privat te poti intoarce dupa ce ti-ai completat cunos­tintele intr-o specializare. As vrea sa ma intorc in tara pentru a fi de folos si pentru a face o diferenta, nu doar pentru a fi unul dintre oamenii din sistem.

Nicolae Marcu este directorul general al MedLife, o institutie medicala privata care numara peste 1.000 de angajati, medici si asistente. „Noi consideram ca sistemul privat este o alternativa la ora actuala. Operatorii medicali privati din Ro­mania ofera conditii similare celor din clinicile vestice, atit ca nivel salarial, cit si in ceea ce priveste dotarile cu echipamente si conditiile de lucru. |n plus, multi dintre medicii nostri au experienta internationala sau beneficiaza anual de training-uri de specialitate in strainatate, pentru a fi la curent cu ultimele descoperiri sau noutati din domeniul lor.

In privinta inexistentei locurilor de munca pentru rezidenti in spitalele private, directorul MedLife sustine ca „acest lucru nu este adevarat. Noi avem medici rezidenti in cadrul mai multor sectii. Sint unii medici specialisti sau primari care si-au facut rezidentiatul aici si au ales sa ramina permanent la noi. Este evident ca si noi ne dorim sa-i pastram pe cei mai buni dintre ei. Mai mult, primim frecvent solicitari de la medici romani din afara care doresc sa se intoarca in Romania si care intreaba de conditiile disponibile la MedLife. Chiar recent, echipei noastre de obstetrica-ginecologie i s-a alaturat un membru cu stagii de pregatire in Statele Unite si Canada, care a profesat o perioada in Franta. In afara de acesta, avem colaborari cu me­dici romani care profeseaza in Anglia sau care s-au specializat in Franta”.

Cu toate acestea, „sistemul privat de la noi este slab dezvoltat si nu poate absorbi cadre medicale asa cum o face in alte tari, complementar fata de sistemul public”, afirma profesorul Vasile Astarastoae. „De zece ani, sistemul privat de la noi acopera ca investitie in sanatate doar 1% din PIB, pe cind in alte tari din Uniunea Europeana, sumele atrase sint intre 3 si 4% din PIB-ul tarilor respective. Acum doi ani, populatia asistata de sistemul privat reprezenta 0, 35% din serviciile medicale. Intre timp au mai aparut citeva institutii private, dar nu cred ca cifra depaseste 1% din serviciile medi­cale. Sistemul privat este construit ca sa fie complementar sistemului public, nu alternativ. In plus, sistemul privat s-a dezvoltat mai mult pe acele segmente care aduc profit rapid: chirurgie estetica si de infrumusetare, medicina dentara, obstetrica, nasteri.

Se vor intoarce?

Catalin: „In acest moment, nu stiu ce sa iti spun. Momentan doresc sa intru intr-un program de training care mi-ar permite sa mai ramin inca trei ani. Dupa asta, nu stiu ce va fi. Daca as sti ca in tara as avea parte de un salariu decent si conditii de munca normale, m-as intoarce, insa acest lucru este departe de a se intimpla”.

Mirabela se gindeste serios sa se intoar­ca in Romania, dar numai in anumite conditii: „Cind voi avea destui bani si experienta cit sa imi deschid un cabinet in Ro­ma­nia; cind statul roman va face posibila re­cu­noasterea rezidentiatului si speciali­zarilor facute in America; cind coruptia din sistemul medical va fi macar putin diminuata… ar fi nerealist sa sper ca va fi eradicata”.

Dupa munca titanica pe care a depus-o pentru a ajunge acolo unde este, Miriam nu planuieste sa se intoarca: „Acasa inca nu s-a schimbat nimic in bine. Dorul de tara si de familie e mare, dar atita timp cit pot calatori si imi pot chema familia aici, nu imi vine inca sa ma intorc. Daca m-as intoarce vreodata sa profesez, probabil as face-o pro bono sau intr-o clinica particulara. Nu vad de ce m-as incadra iar in nebunia sistemului de stat, atita timp cit acesta oricum nu ne vrea”.

Scenariu pesimist

Deocamdata, cu o medie de virsta a medicilor de 45 de ani, sistemul de sana­tate abia supravietuieste, iar starea sa ne afecteaza pe noi toti. „Migratia aceasta peste granite a atras dupa ea o migratie interna, care are un impact dezastruos asupra sigurantei pacientului”, afirma presedintele Colegiului Medicilor. „Me­dicii migreaza dinspre zonele defavori­zate, unde este nevoie de mai multe cadre medicale, catre locurile ramase libere in centrele de judet si cele universitare. In momentul in care, de exemplu, la Spitalul «Sf. Spiridon» din Iasi 7 anestezisti acopera activitatea a 24 de anestezisti, intervin oboseala si greseala umana. Medicul este prost platit, are mult de lucru, devine irascibil. Iata me­diul perfect pentru alte complicatii in defa­voarea pacientului.”

Iar vestile rele nu se opresc aici, ne avertizeaza Vasile Astarastoae: „In urmatorii ani, populatia virstnica va creste, numarul bolilor cronice va creste, iar sistemul duce lipsa de medici. Cu aceasta problema s-a confruntat si Uniunea Europeana acum doi ani, cind avea 153 de mii de posturi vacante. Numai ca UE a putut sa ia medici din Polonia, din Romania, din Bulgaria, din Ungaria, rezolvindu-si problema. Noi nu avem conditiile sa atragem personal din UE si, totodata, facind parte din UE, nu putem aduce medici din spatiul extracomunitar, decit daca acestia sint casatoriti cu cetateni romani. Cit timp statul aloca pentru sanatate 3,9% din PIB (media ultimilor 20 de ani), fata de 7,5% din PIB (media in tarile din sud-estul Europei) si de 11,2% din PIB (tarile OSCE), noi vom ramine in urma.

Fara fonduri in sanatate, nu poti sa iti mentii profesionistii in sistem. O alocatie de cel putin 8% din PIB ar fi inceputul”, concluzioneaza presedintele Colegiului Medicilor. Am fost curiosi sa aflam si parerea celor care acum profeseaza in sisteme mai sanatoase. Catalin crede ca „sistemul romanesc duce lipsa de bani si de manageri. |n plus, nu avem oameni care sa gindeasca legi pentru a manageria un sistem si nu avem un sistem care sa ii poarte de grija pacientului. Atita timp cit avem profesori corupti si putrezi nu putem spera la generatii de medici care sa puna suflet in aceasta meserie. Mai intii ar trebui sa li se dea bani si apoi sa li se ceara rezultate si moralitate. Sint convins ca cei mai multi dintre ei ar renunta la spaga, daca ar avea un salariu decent”. „Cu cit interactionez mai mult cu sistemul de aici, cu atit imi dau seama cit e de dezorganizat sistemul romanesc”, afirma Mirabela. „Banii sint, desigur, o problema mare in sanatatea din Romania, dar cred ca s-ar putea face mult mai multe cu resursele actuale, daca ar exista organizare, coordonare si responsabilitati. Con­cret, trebuie luate masuri drastice impotriva coruptiei la toate nivelurile, sa existe responsabilitati clare pentru tot personalul si consecinte serioase in cazul neindeplinirii lor, sa fie persoane cu experienta econo­mica serioasa in posturile de conducere, de la ministru pina la sef de sectie si tot asa.” Andrei e mai putin optimist: „Daca as vedea o solutie, as incerca sa o propun cuiva, cu toate ca parerea mea e atit de neimportanta. Reformarea nu se poate produce doar in sistemul sanitar romanesc. Daca ma uit la cine e in fruntea tarii, eu, unul, n-am nici o speranta. Poate doar dupa disparitia acestora…”

Alina Baisan
Foto :Shutterstock

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din lifestyle