Dovezi că intri în rol de salvator pentru partenerul tău de cuplu și ar trebui să te oprești

Devii salvator în cuplu, pe tine te obosește și pe el îl enervează sau îl încurajează să nu își asume responsabilități. Indicii că faci asta des.

Dovezi că intri în rol de salvator pentru partenerul tău de cuplu și ar trebui să te oprești

Cu fiecare ocazie îți pui mantaua lui Superman și treci la acțiune. Îți iubești foarte mult partenerul și nu concepi să nu îi fi alături ori de câte ori are o problemă, ceva îl supără. Toată lumea îți spune că ești genul salvator, dar tu nu vezi asta. Perspectiva ta e că în cuplu e normal să fii unit și să nu îl lași pe celălalt la greu. O perspectivă foarte sănătoasă de altfel, însă există o graniță ce atunci când este trecută presupune un mod de coping, de a face față, ce nu e benefic pentru niciunul dintre voi sau pentru relație.

Încerci să îl înveselești cu fiecare ocazie

Nu îi permiți să stea cu emoțiile sale. Să le digere, să vadă ce nevoi neîmplinite se află în spate. Să învețe să și le gestioneze, să nu se lase copleșit de ele și să găsească un răspuns din partea sa sănătoasă. Vii cu tot felul de distrageri, minimizezi contextul, spui glume, orice ca el să râdă și să uite.

Te simți vinovată…

… dacă nu îi sari instantaneu în ajutor. Ca și cum e o responsabilitate uriașă de la serviciu pe care ai omis să o îndeplinești. Parcă întreaga lui soartă depinde de tine, și e un copil neajutorat, nu un adult care poate să și le ducă pe ale lui.

Te simți grozav…

… ori de câte ori intri în rolul ăsta. Și dacă nu îți mulțumește și nu e recunoscător tu tot ești fericită. Îți aduce o satisfacție mai mare decât orice altă acțiune întreprinsă. Ca atare tinzi să aplici tiparul nu doar în ceea ce îl privește pe el, ci pe oricine îți e apropiat, ba chiar și în legătură cu străinii sau animalele. O notă suplimentară este sacrificiul. Căci nu ajuți în funcție de posibilitățile și limitele tale, ci mergând direct până la autosacrificiu.

Îi forțezi binele

În mintea ta există o schiță a ceea ce este corect sau bine, iar acest plan îl suprapui peste partener și tot ceea ce face el. Ce consideri că a funcționat la tine îi impui să adopte și el. Ceea ce crezi tu că este corect și bun trebuie să devină valoare și pentru el. Nu percepi diferențele de nuanță sau că ce e ok pentru tine, pentru el s-ar putea să nu fie.

Îl aduci pe calea cea bună

Dar imediat! Ești foarte vigilentă în ceea ce îl privește, și precum o mamă preocupată îl iei de mână și îl aduci înapoi pe drumul corect ori de câte ori are o abatere. Nu îi dai voie să simtă eșecul, consecințele alegerilor lui, ce ar putea să învețe din cele experimentate.

Citește și:
De ce un weekend sau o vacanță complet singură, fără partenerul tău, ar putea fi cel mai bun și sănătos lucru pentru tine

Foto: PR

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din lifestyle