Masculinitatea androgină, un concept la modă

Masculinitatea devine mai androgină? Mai fluidă? Mai vulnerabilă? Citește mai departe pentru a afla cum evoluează un concept la modă.

Când bărbatul contemporan devine el însuși un teren de negociere între identitate și imagine, uniforma rigidă a virilității începe să se destrame în fibre mai moi, mai sensibile și mai autentice. Dacă odinioară masculinitatea era definită prin forță, prin rigiditate și voce, acum marile brand-uri o redefinesc prin curajul de a fi sensibil și vulnerabil. În 2025, masculinitatea nu mai poartă armură, ci transparență.

Puține case de modă au avut curajul să repună întrebarea „ce înseamnă, de fapt, masculinul?”, însă un brand ce redefinește masculinul, care își dă voie sa fie sensibil și să urmărească propria identitate este Rick Owens. Designerul duce ideea mai departe, spre o dimensiune aproape confesivă. Într-un interviu cu titlul „What Makes a Man”, acesta mărturisea: „I was pretty effeminate and sensitive as a boy… Im comfortable with my feminine side.” („Am fost destul de efeminat și sensibil ca băiat… Sunt confortabil cu latura mea feminină”, n.red.). Owens transformă sensibilitatea într-o armă estetică. Siluetele sale, monumentale și dramatice, sunt totodată confesive, vulnerabile și tandre. În lumea lui, masculinitatea nu mai e despre putere, ci despre asumare.

Continuând cu întrebarea „ce înseamnă, de fapt, masculinul?”, Gucci a fost printre primii care au înțeles că moda nu mai are gen. Colecția 2020 Gucci MX a devenit o declarație despre libertatea de a te exprima dincolo de etichete. O pledoarie pentru fluiditate și echilibru. Croielile sunt line, materialele aproape diafane, sacourile renunță la umerii ascuțiți, iar pantalonii se scurg pe corp cu o naturalețe care șterge granițele dintre el și ea. În Gucci Fall 2022, Alessandro Michele propunea costume gender-fluid, blazere care nu mai „stau drepte”, ci se mișcă odată cu corpul, ca o respirație. Este o poezie a vulnerabilității, un manifest vizual care spune că și bărbăția poate fi blândă.

Materialele și tehnicile care odinioară păreau rezervate femeilor, mătasea, voalul, drapajul încep să se infiltreze acum și în garderoba masculină. Bluzele cu falduri și transparențe, pantalonii evazați, sacourile cu umeri moi sau curelele subțiri sunt noile simboluri ale bărbatului care nu se teme de delicat. Unele au fost explorate și în Emporio Armani SS25, care propune aspecte feminine în moda masculină, de la aplicații florale, pana la curele ce marchează talia.

În același timp, Gucci, dar și brand-uri independente, înțeleg că gestul de a purta o textură moale nu înseamnă pierdere de forță, ci o formă nouă de putere, cea de a nu mai performa masculinitatea. Dar această redefinire nu e doar estetică. Ea e și emoțională. Într-o eră a auto-reflecției, bărbații încep să poarte haine care exprimă ceea ce nu pot spune ei în cuvinte. Fluiditatea devine limbaj, mai ales la evenimente de modă: Jackson Wang la săptămâna modei în Paris, Spring/Summer 2025, a purtat o ținută cu influențe feminine, pantaloni evazați silueta conturată de mărgele negre și mănuși accesorizate cu inele, prin urmare, chiar printr-un outfit monocrom, a făcut un statement de feminitate în masculin.

Totuși, pentru fiecare pas spre libertate există și o reacție conservatoare. Business of Fashion în ianuarie 2025 a analizat Paris Mens Week ca fiind „o paradă de personaje… uneori a funcționat, alteori părea cosplay”. În spatele acestor reacții stă frica de pierdere a controlului. Pentru că, într-o cultură care a glorificat mereu forța, fragilitatea devine un act de revoltă. Și întrebarea care se naște firesc este: e România pregătită să accepte o masculinitate fluidă fără să o judece ca slăbiciune?

România, cu tradițiile ei adânc înrădăcinate în simboluri patriarhale, abia începe să descopere această conversație. Dar semnele schimbării există. Designerul Lucian Varvaroi, într-un fashion film intitulat „Will the real macho man please stand up?”, deconstruiește estetica virilității autohtone, bodybuilderi, mușchi, testosteron, și o întoarce pe dos, cu umor și ironie. „Am fost mereu fascinat de modă… dar cred că totul e o formă de auto-ironie”, spune acesta într-un interviu pentru The Calvert Journal. Prin acest gest, Varvaroi pune oglinda în fața unei societăți care încă echivalează „masculinul” cu agresivul, spunând „Această estetică, de care sunt atras, vine cu bagajul său toxic precum violența, pe care îl resping”.

Tot în România, în cadrul Romanian Creative Week, colecția „Black Sun”, semnată de AXENTE, a atras atenția prin felul în care estompează granițele dintre genuri. Descrisă de organizatori ca fiind „un manifest care contestă regulile restrictive ale identității”, colecția vorbește despre dualitatea naturii umane, forța și sensibilitatea coexistând. Oferind un nou punct de vedere asupra contrastului și rivalității dintre femei și bărbați. Mai mult decât o simplă colecție, seria de ținute a fost descrisă ca fiind „în esență, un manifest care își propune să distrugă stereotipurile din societatea contemporană și să remodeleze felul instinctiv în care omul modern se percepe pe sine.”

Pe lângă colecțiile propuse de designeri, TikTok-ul lansează zilnic noi avataruri ale bărbăției contemporane numite, softboy aesthetic, androgynous core, gender-bender style. În timp ce, pe Internet, bărbații își exprimă identitatea prin eyeliner și bijuterii, precum Jared Leto. În același timp, revistele de modă fac pasul de la reacție la reflecție. Publicații precum Vogue sau Harper’s Bazaar au început să disece aceste tendințe, separând efemerul de autentic. Vogue Business, în seria sa „TikTok Trend Tracker”, notează că „platforma a devenit noul laborator al modei, dar diferența dintre type și influență reală se măsoară abia când un trend ajunge pe podiumuri”. La rândul lor, editorii Harpers’s Bazaar scriu în articolul „How TikTok Is Changing Fashion Trend Forecasting” că „efemerul digital poate fi estetic, dar doar autenticitatea are forța de a supraviețui unui sezon”. Acolo unde TikTok transformă fluiditatea într-un filtru, redacțiile încearcă să-i redea sensul cultural. La nivel local, revistele de modă românești preiau această energie vizuală. Ediția ELLE România octombrie 2025 propune o serie de stylinguri realizate de Veronica Nojac unde putem vedea ținute masculine cu un iz feminin, un twist ce preia atenția de la conservatorismul din masculin, către o masculinitate mai fluidă și feminină.

Masculinitatea fluidă nu e o modă trecătoare. E o declarație despre umanitate. E felul în care o nouă generație învață că puterea poate arăta și altfel, nu prin tăcere, ci prin vulnerabilitate, nu prin uniformă, ci prin diversitate. Într-o lume obsedată de forță, un bărbat care poartă mătase nu pierde nimic, ci câștigă libertatea de a fi complet. România, la rândul ei, va ajunge acolo, pas cu pas. Când vom învăța că identitatea nu se măsoară în decibeli, ci în sinceritate, atunci poate vom putea spune că am înțeles ce înseamnă, cu adevărat, să fii bărbat.

Articol & colaj de Serena-Estera Bebi, foto: Profimedia