ELLE BEAUTY: Lungul drum de la body shaming la body positivity

Deși par diametral opuse, ambele mișcări implică un soi de presiune, de nevoie de a te încadra într-un anumit tipar. Poate că în 2021 e timpul să renunțăm la astfel de sintagme și pur și simplu să îmbrățișăm o normalizare a corpurilor, oricum ar arăta ele.

ELLE BEAUTY: Lungul drum de la body shaming la body positivity

Sute sau poate chiar mii de ani, ne-a fost inoculată ideea că rolul femeilor în societate este unul pur decorativ, estetic. Patriarhatul a trasat extrem de clar caracteristicile femeii: frumoasă, vulnerabilă, firavă. În timp ce bărbații nu trebuiau să îndeplinească prea multe cerințe fizice, poate doar să fie puțin mai „arătoși ca dracul”, femeile își pierdeau viața în încercarea de a atinge toate aceste trăsături. Iar istoria ne arată că exemplele nu sunt puține și că datează cu mult înainte de era social media. Fie că vorbim de perioada Renașterii, în care multe apelau la trucuri de înfrumusețare extreme, precum folosirea vopselei albe din plumb, o substanță letală, bogată în arsenic, pentru a obține un ten cât mai palid – standardul de frumusețe la acea vreme, până la urmarea unor diete atât de drastice încât se soldau cu cedarea organelor vitale.

E clar că practica body shaming-ului nu a început de ieri, de azi. Doar că până acum nu avea instrumentele necesare pentru a ajunge la proporțiile din ultimul timp. În 2017, fostul model Playboy Dani Mathers a fotografiat o femeie în vârstă de 70 de ani, în timp ce-și făcea duș după un antrenament la sală și a postat imaginea acesteia pe Snapchat. Fotografia a devenit virală, iar mesajul modelului: „Dacă eu nu îmi pot scoate asta din minte, atunci nici tu nu poți”, a stârnit reacții negative nu doar în rândul publicului, ci și al autorităților. Dani a fost acuzată de body shaming și încălcarea intimității și a fost forțată să presteze muncă în folosul comunității. Însă body shamingul-ul nu e considerat ilegal, deci nu poate fi pedepsit prin lege. Așa că dacă imaginea nu ar fi ajuns în online, fără acordul femeii, întâmplarea ar fi rămas doar una dintre milioanele care au loc în fiecare zi, în orice colț al lumii.

Sally Bergesen, fondatoarea companiei de articole sportive Oiselle, a reușit să adune la un loc o parte dintre ele, lansând pe Twitter o campanie care își propunea să evidențieze efectele traumatizante ale body shaming-ului și să pornească un dialog între persoanele care au fost abuzate verbal din cauza aspectului fizic. Întreaga mișcare a fost demarată sub hashtag-ul #TheySaid și a strâns nenumărate povești, în care oamenii dezvăluiau abuzurile emoționale la care au fost supuși, fie de către familie, prieteni sau necunoscuți.

@MsKristiana: Un membru al familiei mele (când eram adolescentă): „Ai șolduri de cal!” și ăsta este demonul care m-a urmărit întotdeauna. #TheySaid
@RunsOnFuel: „Toate fetele vomită în baie după ce iau prânzul.” – Doctorul meu când i-am cerut ajutorul. #TheySaid
@KelseyMcEwen: „O femeie cu mușchi nu e atrăgătoare. Nu ar trebui să arăți ca și când ai putea să mă bați” – un bărbat într-un magazin, în luna decembrie a anului trecut. #TheySaid
@julia_ehall: #TheySaid „Ești atât de grasă” – aveam 10 ani. „Ești atât de înaltă, ai putea fi model dacă ai mai slăbi” – aveam 14 ani.

Presiunea de a te conforma unui standard, unui anumit tip de corp și jignirile bazate pe aspectul fizic au căpătat azi proporții inimaginabile, iar partea cu adevărat alarmantă este vârsta tot mai timpurie la care sunt resimțite
. Părinți care își admonestează copiii pentru felul în care arată și care-i asigură că nu vor avea parte de iubire dacă nu se încadrează în anumite proporții, copii la rândul lor batjocorind alți puști din cauza unor particularități fizice sau profesori care își instigă elevii la discriminare, sunt practici comune și perpetuate în continuare.

Creștem și ne dezvoltăm într-un carusel de emoții negative, de comparații cu cei din jur care la nivel convențional întrunesc toate caracteristicile unui corp armonios, de vinovății și de blamări ale propriului aspect. Iar social media joacă în tot acest context rolul unei săbii cu două tăișuri. Oferă libertatea de a critica fără nici un fel de filtru orice nu este în asentiment cu crezurile, gusturile sau opiniile tale. În spatele unui nickname, nimeni nu poate fi tras la răspundere. Iar persoanele publice sunt de cele mai multe ținta unor astfel de atacuri.

Statutul de celebritate le creează troll-ilor impresia că sunt îndreptățiți să își dea cu părerea despre cum ar trebui sau nu să arate corpul persoanelor în cauză. Și nu doar lor, ci și publicațiilor care nu contenesc cu titluri din categoria: „Este de nerecunoscut. Rihanna s-a îngrășat 10 kilograme” sau „Kim Kardashian, surprinsă în costum de baie. Coapsele vedetei sunt pline de celulită”. Dincolo de impactul emoțional negativ pe care îl au în mod direct asupra celebrităților vizate, astfel de titluri nu fac decât să ne sublinieze nouă, muritorilor de rând, că fluctuațiile de greutate, celulita, vergeturile, cicatricile sunt rușinoase și merită aduse în atenția publicului.

Citește continuarea în ELLE FEBRUARIE 2021!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
peroz.ro
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din revista elle