Jocuri, poturi si jetoane

Cind toata lumea a inceput sa joace pe internet si sa parieze in cafenele, Ioana Ulmeanu se intreaba ce s-a intamplat cu vechile cazinouri si incotro se indreapta noii jucatori.

Jocuri, poturi si jetoane

Numele jocului

Indiferent de virsta, de nivelul de educatie sau de cel financiar ale jucatorilor, un lucru ramine mereu constant: numele jocului. Daca pe Internet cel mai popular joc este pokerul, care este si intens mediatizat acum, cu turnee transmise live de televiziuni si cu personalitati care ii fac mereu reclama, in cazinouri pe locul intii este ruleta, spune Andrei Frimescu. „Este de departe cel mai po­pu­lar joc aici, in timp ce in Europa sint jocurile electronice. Acum urca in top si pokerul, Texas Hold’em.”

Monica Batsis nu crede ca exista jocuri mai populare decit altele, dar spune ca ruleta este, cu siguranta, cea mai spectaculoasa. „Sint jucatori care ramin fideli ace­luiasi joc, nemaijucind nici un altul, dar sint si foarte multi care joaca absolut orice, alternativ, pe parcursul unei vizite.” Astfel, in situatia in care exista clienti care sint fideli jocului lor de suflet, angajatii cazinoului sint cei care trebuie sa gaseasca resurse sa ii atraga si spre alte jocuri. In plus, ofertele cazinourilor se extind: cei care vin sa joace un joc anume au parte si de bauturi, mese, transport si uneori tombole, petreceri, prezen­tari de moda sau tot soiul de alte evenimente.

Cistigul din astfel de jocuri, in schimb, este o alta poveste. „Sint sume substantiale care au fost cistigate in cazinou. Nu se poate face un top al cistigurilor deoarece nu se poate face o e­vi­denta exacta per jucator. Nu exista o limita a cistigului, exista limite de pariere, iar cistigul este variabil in functie de sumele pariate, timpul petrecut la mesele de joc si nu in ultimul rind de noroc si/sau de inspiratia jucatorului”, crede Monica Batsis. Cistigul, la cazinou, este diferenta dintre banii pe care i-ai avut cind ai inceput sa joci si banii pe care ii ai la plecare, spune Andrei Frimescu. „Nici un jucator nu zice «azi am cistigat». Fiecare om decide daca se opreste sau nu atunci cind e in cistig, in functie de personalitate si de stilul lui de joc. Ca sa cistigi, ai nevoie in primul rind de noroc, dar e util sa stii regulile jocului. Si apoi, si norocul e variabil, poti sa ai oricind o lucky strike, o serie favorabila, la fel cum poti sa ai una nefavorabila.”

Si in cazul asa-numitelor slot machines cistigurile sint dificil de estimat, lucru care duce si la mici dificultati legale pentru cei care detin astfel de aparate. Noua legislatie privind jocurile de noroc, care a reglementat si jocurile care se desfasoara pe Internet si le-a clarificat pe cele care se desfasoara in salile de slot ma­chines, dovedeste ca si acestea devin din ce in ce mai populare. Totusi, pentru salile de slot machines, numarul minim, de 15 aparate, se dovedeste prea mare pentru operatorii de jocuri de noroc din tara, fiind acceptabil doar pentru Bucuresti, unde numarul mai mare de jucatori poate face rentabila o astfel de afa­cere. Altfel, cu o autorizatie si licenta, orice joc de noroc online a devenit legal, la fel ca si turneele de poker.

In online insa, desi se joaca tot mai mult, segmentul cel mai activ este cel foarte tinar. Avantajul jocului pe Internet este acela ca da jucatorilor timp sa se familiarizeze cu jocurile si cu regulile, sa invete, iar intreaga experienta este mult mai flexibila. Site-uri precum PokerStars ating un nivel urias de popularitate tocmai din aces­te motive. Ramona, care a inceput sa joace poker de curind, a invatat totul pe PokerStars, dar nu crede ca va mai juca mult timp online. „Am inceput sa joc si la munca, atunci cind ma plictisesc si nu am nimic de facut. Dar incep sa ma plictisesc si jucind asa. Si in curind cred ca o sa fac pasul si o sa ma duc sa joc la cazinou, desi nu am cu cine si nu prea imi vine sa ma duc singura.”

Andrei Frimescu spune ca lucrul acesta este firesc. Cind ajungi la un anumit nivel pe net, vrei experienta live, pentru ca in cazinou jocul este cu totul altul. „Nu e vorba doar de a paria, ci despre interactiunea pe care o ai cu alti clienti, cu dealer-ii – toata experienta este mai sociala. Atunci cind vin sa joace, toti jucatorii stiu ca au o sansa mai mica decit cazinoul sa cistige. Atunci ei nu pariaza pentru bani, ci pentru emotiile pe care le experimenteaza in timpul jocului. Sint atrasi de emotii. Cind te duci la film, nu este acelasi lucru, chiar daca te duci sa te simti ca James Bond. Aici ai experienta autentica.”

Locuri pentru jocuri

Cazinourile, spune Andrei Frimescu, nu sint toate la fel. Sint acele destination resort, cum e Las Vegas, unde gasesti toata gama de entertainment, si apoi mai sint cele locale, care au un alt concept. Nu sint atit de extinse, iar oamenii vin la cazinou doar ca o optiune de timp liber. „Exista o diferenta. Aici vii frecvent, o data, de doua ori pe saptamina, si stai citeva ore. Concurenta e pentru timpul liber, iar bugetul de joc este si el unul pentru timpul liber.” In orice cazinou exista norme de comportament, exista filtre la intrare si un cod de tinuta. Totusi, din punct de vedere vestimentar, criza i-a indemnat pe managerii de cazinouri sa fie mai toleranti.

Reputatia unui cazinou, insa, nu tine de felul in care arata oamenii care joaca acolo. Tine, mai degraba, de increderea pe care o au clientii in faptul ca jocurile sint facute corect, ca dealer-ii sint profesionisti, si mai tine, mai cu seama, de traditie. Monica Batsis crede ca, pentru Casino Bucharest, traditia este un element important. „Pina in prezent, CAI (Casino Austria International) a deschis mai multe cazinouri decit oricare alta companie din domeniu, numarind peste 200 de locatii in 35 de tari si alte 90 de cazinouri la bordul vaselor de croaziera. Anul acesta, grupului CAI i-a fost inminat din nou premiul European Casino Operator of the Year, premiu obtinut si in 2008, si in 2009. Un alt aspect important in crearea acestei bune reputatii este faptul ca sintem primul cazinou deschis in Romania in urma cu 20 de ani, in anul 1991, si de atunci functionam neintrerupt.” Pe aceeasi continuitate se bazeaza si cei de la Casino Palace, care functioneaza neintrerupt de 16 ani.

Cu un numar foarte mare de angajati (la Casino Palace lu­creaza peste 250 de oameni, iar la Casino Bucharest, apro­xi­mativ 100), cazinourile sint afaceri serioase si trebuie gestio­nate cu delicatete. Angajatii trebuie sa detina cel putin o diploma de bacalaureat, sa cunoasca cel putin o limba straina, ca sa poata comunica eficient cu clientii, iar personalul de joc trebuie temeinic pregatit inainte de a-si ocupa pozitia la masa. Fie ca este vorba despre dealeri sau despre inspectori, acestia parcurg cursuri de pregatire si sint testati inainte de a-si exercita meseria, pentru ca au nevoie de atentie distributiva, indeminare, capacitatea de a calcula mental multe operatii aritmetice rapid si corect, memorie foarte buna si stabilirea rapida a prioritatilor pentru a putea face fata mai multor solicitari simultane intr-o limita de timp.

Legi, crize si probleme

Cea mai mare problema cu care se confrunta operatorii de jocuri de noroc este legislatia. Cea din Romania, crede Monica Batsis, este extrem de nefavorabila acestui tip de activitate, dovada si faptul ca in ultimii ani s-au inchis aproape jumatate dintre cazinourile existente. In anul 2009, nivelul taxelor pentru cazinouri s-a majorat cu 400% si a ramas asa pina acum. „Practic, fara o sustinere financiara din exterior, nici macar un cazinou nu ar mai fi fost deschis in Romania la aceasta data.” Operatorii spun ca este nevoie ca Guvernul sa inteleaga ca tipul de divertisment pe care il ofera jocurile de noroc este foarte apreciat de turisti, ca aduce un plus de calitate si lux imaginii Romaniei si ca asigura foarte multe locuri de munca. Iar taxele pe fiecare masa si aparat de joc, corelate cu capacitatea cazinoului si fara legatura cu felul in care sint ele folosite, vin in plus fata de celelalte.

In aceste conditii, pentru ca jocurile de noroc sa ramina afaceri profitabile, cazinourile ar trebui sa retina 17-18% din banii rulati la mesele de joc, dar aceste procente sint unele ideale, rezultate din calcule matematice si nu din situatia reala de la mese. Toti acesti bani ar trebui sa acopere taxele de functionare, salariile si taxele aferente lor, si toate celelalte costuri de functionare ale unui cazinou. Numai ca, de la inceputul recesiunii, activitatea a scazut mult la mese. Numarul de cazinouri s-a redus serios, iar numarul de mese din cazinourile care au mai ramas pe piata s-a diminuat si el. Concurenta, fireasca intre operatori, a inceput sa nu se mai re­simta, iar cele citeva cazinouri care mai functioneaza in Bucuresti incearca sa isi tina fiecare, cit mai aproape, clientii fideli. Astfel, dincolo de cazinouri si de bugetul de stat, care are de pierdut din inchiderea lor, jucatorii sint cei care au cel mai mult de suferit, imi spuneam in timp ce paraseam cazinoul dupa scurta mea vizita, cu gindul sa revin dupa ziua de salariu ca sa-mi incerc norocul si sa simt macar o data cum este sa pui totul pe o carte.

Foto: Guliver
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
peroz.ro
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle