Jocuri, poturi si jetoane

Cind toata lumea a inceput sa joace pe internet si sa parieze in cafenele, Ioana Ulmeanu se intreaba ce s-a intamplat cu vechile cazinouri si incotro se indreapta noii jucatori.

Jocuri, poturi si jetoane

Se spune ca pasionatii de jocuri de noroc participa pentru sen­zatiile tari, pentru momentele acelea de limita in care norocul se inclina in egala masura spre cistig sau pierdere si pentru clipele hotaritoare de dupa, cind zarurile au fost aruncate si jocurile facute. Vorbisem deja despre asta cu mai multi astfel de jucatori, unii dintre ei prieteni ai mei, cind ma indreptam, in cele din urma, spre cazinou intr-o dupa-amiaza inca insorita de toamna.

Era trecut de ora patru cind am intrat pe usile impresionante ale unuia dintre cele mai vechi cazinouri din Bucuresti, gazduit de o superba casa veche de pe Calea Victoriei. Construita in 1821, Casa Vernescu a fost ridicata de boierul Filip Lens si a gazduit mai apoi Colegiul Militar, Ministerul de Razbel si Statul Major al Armatei rusesti. Dupa ce a intrat in proprietatea lui Guna Vernescu, casa a fost refacuta de Ion Mincu si pictata de G.D. Mirea. Stiind cite ceva despre istoria bogata a casei si cu gindul ca voi intra pentru prima data intr-un cazinou adevarat, aveam ceva emotii, amplificate si de prezenta prie­tenoasa a celor trei domni care pazeau intrarea si care mi-au deschis, galanti, usa. Trebuie sa spun ca asteptarile mele erau mari, cum sint, pro­babil, cele ale oricarei persoane care a vazut de-a lungul vremii citeva filme produse la Hollywood in care doamne imbracate in rochii lungi aruncau nonsalante jetoane pe mese acoperite de postav, sorbind in acelasi timp sampanie, si alte citeva despre cazinourile stralucitoare si supraaglomerate din Las Vegas.

Interiorul cazinoului, plin de marmura, decoratiuni aurii si oglinzi imense, se potrivea perfect asteptarilor mele. Nu puteam spune, insa, acelasi lucru despre persoanele care il populau. Dincolo de angajatii cazinoului, zimbitori si imbracati in uniforme, foiala din holul principal se datora citorva persoane imbracate mai mult decit casual, care plateau taxa de intrare si mergeau catre mesele sau masinile lor de joc. Am facut o scurta plimbare printre jucatori inainte de a ma aseza intr-un loc ca sa ii privesc mai bine. Mesele de joc erau populate cu tot soiul de personaje: mai tineri sau mai virstnici, mai mult sau mai putin elegant imbracati, jucatorii nu pareau sa aiba in comun decit relaxarea, familiaritatea cu locul si cu regulile unor jocuri care mie imi pareau straine si exotice. In salonul cel mare al cazinoului, Queen’s Room, unde troneaza zece mese de ruleta, poker si Blackjack, sub lumina artificiala a patru candelabre mari, la ora aceea pe care nu as fi vazut-o potrivita vreunei activitati atit de palpitante, jucatorii treceau amuzati de la o masa la alta si de la un joc la altul, schimbind uneori priviri complice sau cite un salut, si concentrindu-se mai apoi pe mizele lor.

Jucatori si pariori

Radu a inceput sa parieze de citiva ani. Cind am discutat, mi-a spus ca mai intii fotbalul si tenisul, sporturile lui preferate, au fost cele pe care se simtea suficient de stapin ca sa poata sa isi dea cu parerea, si a pariat pe echipele sau pe sportivii lui de suflet. „In timp, mi-am dat seama ca nu asa se face. Acum pariez si pe net, si la cafenelele de pariuri – sint o multime, mergi pe strada si poti sa intri in trei la rind, pe cinci sute de metri. Cind nu stiam cum se face, pariam pe cine imi placea mie. Am pierdut mult asa, si o singura data am si cistigat destul de mult, peste 1.000 de euro. Dupa aia am pierdut iar. Acum am invatat cum e treaba cu cotele, cum e mai intelept sa pariez fara sa ma atasez emotional. Pariez destul de putin, ceea ce inseamna ca si cistigurile, si pierderile sint destul de mici, dar imi place. Tot imi mai vine uneori sa pariez pe preferatii mei cind e vreun meci mare. Iar acum am inceput sa joc si poker pe net, imi place din ce in ce mai tare, dar parca tot as vrea sa ma duc sa joc cu cineva.”

Povestea lui Radu este ase­manatoare cu a celorlalti jucatori, mai ales acum. Sint mereu oameni care aleg sa se distreze in felul acesta, care invata, incet, ce le place sa joace mai mult si care parcurg un traseu firesc, de la invatarea jocurilor online sau cu prietenii la jocurile mai serioase de cazinou. Monica Batsis, Casino Manager la Romanian Austrian Casino Corporation (Casino Bucharest, Hotel Intercon­tinental), spune ca „oaspetii unui cazinou sint diversi; incepind cu oameni obisnuiti, dar care au o situatie materiala buna, oameni de afaceri de succes, oameni cu pozitii de conducere in cadrul unor companii de succes, dar toti avind o caracteristica comuna, aceeasi preferinta atunci cind doresc sa se distreze sau sa se relaxeze, si anume aceea de a juca. In cazinou oaspetii gasesc atmosfera electrizanta data de combinatia unica de divertisment, emotie si adrenalina, experienta incitanta a jocurilor de noroc aducind impreuna oaspeti ocazionali precum si jucatori pasionati, care impartasesc deopotriva bucuria succesului la mesele de joc precum si clipele de relaxare dintre partide. Por­tretul-robot al jucatorului: un om sigur pe el, independent, realizat, care accepta si apreciaza provocarile si carora le face fata cu succes. In general, sint mult mai multi barbati decit femei jucatori, dar numarul femeilor jucatori este in crestere”.

La Casino Palace, in schimb, „majoritatea celor care vin sint jucatori for fun”, spune Andrei Frimescu, Marketing and PR Manager. „Virsta medie a juca­torilor este in jur de 50 de ani. In ultima vreme avem din ce in ce mai multi clienti in grup, in cuplu. E un trend interesant si e legat si de spiritul jocului. La masa e un grup de jucatori, in timp ce la aparate joci singur. Ca sa fie client, orice om trebuie sa aiba timpul necesar, un oarecare nivel financiar si sa ii placa jocurile. Jocurile aduc la aceeasi masa o varietate mare de oameni. 60% din clientii nostri sint romani, restul sint chinezi, israelieni, greci si turci. Barbatii reprezinta 65-70% din clienti, restul sint femei, ceea ce nu conteaza prea mult, pentru ca acestea nu sint acti­vitati pentru care sa fie nevoie de o inde­mi­nare speciala. Din punct de vedere al educatiei, aceasta este corelata cu nivelul veniturilor.”

Marius are 42 de ani, o educatie si un nivel de venit care il situeaza binisor peste medie, iar jocurile de noroc sint una dintre pasiunile lui, alaturi de masini si de cai. „Am jucat in cazinouri de aici si din afara, si am jucat cam tot ce se poate juca. Cel mai mult imi place sa joc poker, dar rar gasesti la noi jucatori foarte buni – doar in turnee. Iar pe net nu imi place sa joc. Prietenii mei mai fac asta, dar mie nu mi se pare ca are vreun farmec sa stau sa joc cu niste oameni pe care nu ii vad. Oricum, mi se pare ca la poker asta e toata treaba, cum reactionezi in fata altora, cum te stapinesti. Ce sens mai are sa joci poker fara poker face?”

Marius nu are vreo superstitie majora cind se asaza la masa si spune ca nici nu joaca numai ca sa cistige. „Asta nu inteleg oamenii, ca nu te duci acolo ca sa cistigi averi sau ca sa pierzi totul. Jocurile de noroc sint o distractie ca toate celelalte, poate doar cu mai multa adrenalina. Daca esti rational, stii cind sa te opresti si joci de placere, nu prea ai de ce sa iti faci griji. Nu am auzit pe nimeni sa se ingrijoreze ca va deveni alcoolic daca iese in club in week-end si bea ceva.”

La fel ca oamenii care si-au pierdut mintile la masa de joc, superstitiile despre care ma asteptam sa aud de la jucatori sau de la cei care lucreaza in cazinouri sint, si ele, un mit. „Unii au, iar altii nu au superstitii. Un jucator capata in timp experienta de a lua deciziile care ii sint favorabile la joc. Nu cred ca este nevoie de aptitudini speciale, doar de indrazneala, incredere si spirit de competitie. Am putea spune ca si norocul poate juca un rol, dar eu prefer sa-l numesc inspiratie”, spune Monica Batsis despre jucatorii de la Casino Bucharest.

 

Numele jocului

Indiferent de virsta, de nivelul de educatie sau de cel financiar ale jucatorilor, un lucru ramine mereu constant: numele jocului. Daca pe Internet cel mai popular joc este pokerul, care este si intens mediatizat acum, cu turnee transmise live de televiziuni si cu personalitati care ii fac mereu reclama, in cazinouri pe locul intii este ruleta, spune Andrei Frimescu. „Este de departe cel mai po­pu­lar joc aici, in timp ce in Europa sint jocurile electronice. Acum urca in top si pokerul, Texas Hold’em.”

Monica Batsis nu crede ca exista jocuri mai populare decit altele, dar spune ca ruleta este, cu siguranta, cea mai spectaculoasa. „Sint jucatori care ramin fideli ace­luiasi joc, nemaijucind nici un altul, dar sint si foarte multi care joaca absolut orice, alternativ, pe parcursul unei vizite.” Astfel, in situatia in care exista clienti care sint fideli jocului lor de suflet, angajatii cazinoului sint cei care trebuie sa gaseasca resurse sa ii atraga si spre alte jocuri. In plus, ofertele cazinourilor se extind: cei care vin sa joace un joc anume au parte si de bauturi, mese, transport si uneori tombole, petreceri, prezen­tari de moda sau tot soiul de alte evenimente.

Cistigul din astfel de jocuri, in schimb, este o alta poveste. „Sint sume substantiale care au fost cistigate in cazinou. Nu se poate face un top al cistigurilor deoarece nu se poate face o e­vi­denta exacta per jucator. Nu exista o limita a cistigului, exista limite de pariere, iar cistigul este variabil in functie de sumele pariate, timpul petrecut la mesele de joc si nu in ultimul rind de noroc si/sau de inspiratia jucatorului”, crede Monica Batsis. Cistigul, la cazinou, este diferenta dintre banii pe care i-ai avut cind ai inceput sa joci si banii pe care ii ai la plecare, spune Andrei Frimescu. „Nici un jucator nu zice «azi am cistigat». Fiecare om decide daca se opreste sau nu atunci cind e in cistig, in functie de personalitate si de stilul lui de joc. Ca sa cistigi, ai nevoie in primul rind de noroc, dar e util sa stii regulile jocului. Si apoi, si norocul e variabil, poti sa ai oricind o lucky strike, o serie favorabila, la fel cum poti sa ai una nefavorabila.”

Si in cazul asa-numitelor slot machines cistigurile sint dificil de estimat, lucru care duce si la mici dificultati legale pentru cei care detin astfel de aparate. Noua legislatie privind jocurile de noroc, care a reglementat si jocurile care se desfasoara pe Internet si le-a clarificat pe cele care se desfasoara in salile de slot ma­chines, dovedeste ca si acestea devin din ce in ce mai populare. Totusi, pentru salile de slot machines, numarul minim, de 15 aparate, se dovedeste prea mare pentru operatorii de jocuri de noroc din tara, fiind acceptabil doar pentru Bucuresti, unde numarul mai mare de jucatori poate face rentabila o astfel de afa­cere. Altfel, cu o autorizatie si licenta, orice joc de noroc online a devenit legal, la fel ca si turneele de poker.

In online insa, desi se joaca tot mai mult, segmentul cel mai activ este cel foarte tinar. Avantajul jocului pe Internet este acela ca da jucatorilor timp sa se familiarizeze cu jocurile si cu regulile, sa invete, iar intreaga experienta este mult mai flexibila. Site-uri precum PokerStars ating un nivel urias de popularitate tocmai din aces­te motive. Ramona, care a inceput sa joace poker de curind, a invatat totul pe PokerStars, dar nu crede ca va mai juca mult timp online. „Am inceput sa joc si la munca, atunci cind ma plictisesc si nu am nimic de facut. Dar incep sa ma plictisesc si jucind asa. Si in curind cred ca o sa fac pasul si o sa ma duc sa joc la cazinou, desi nu am cu cine si nu prea imi vine sa ma duc singura.”

Andrei Frimescu spune ca lucrul acesta este firesc. Cind ajungi la un anumit nivel pe net, vrei experienta live, pentru ca in cazinou jocul este cu totul altul. „Nu e vorba doar de a paria, ci despre interactiunea pe care o ai cu alti clienti, cu dealer-ii – toata experienta este mai sociala. Atunci cind vin sa joace, toti jucatorii stiu ca au o sansa mai mica decit cazinoul sa cistige. Atunci ei nu pariaza pentru bani, ci pentru emotiile pe care le experimenteaza in timpul jocului. Sint atrasi de emotii. Cind te duci la film, nu este acelasi lucru, chiar daca te duci sa te simti ca James Bond. Aici ai experienta autentica.”

Locuri pentru jocuri

Cazinourile, spune Andrei Frimescu, nu sint toate la fel. Sint acele destination resort, cum e Las Vegas, unde gasesti toata gama de entertainment, si apoi mai sint cele locale, care au un alt concept. Nu sint atit de extinse, iar oamenii vin la cazinou doar ca o optiune de timp liber. „Exista o diferenta. Aici vii frecvent, o data, de doua ori pe saptamina, si stai citeva ore. Concurenta e pentru timpul liber, iar bugetul de joc este si el unul pentru timpul liber.” In orice cazinou exista norme de comportament, exista filtre la intrare si un cod de tinuta. Totusi, din punct de vedere vestimentar, criza i-a indemnat pe managerii de cazinouri sa fie mai toleranti.

Reputatia unui cazinou, insa, nu tine de felul in care arata oamenii care joaca acolo. Tine, mai degraba, de increderea pe care o au clientii in faptul ca jocurile sint facute corect, ca dealer-ii sint profesionisti, si mai tine, mai cu seama, de traditie. Monica Batsis crede ca, pentru Casino Bucharest, traditia este un element important. „Pina in prezent, CAI (Casino Austria International) a deschis mai multe cazinouri decit oricare alta companie din domeniu, numarind peste 200 de locatii in 35 de tari si alte 90 de cazinouri la bordul vaselor de croaziera. Anul acesta, grupului CAI i-a fost inminat din nou premiul European Casino Operator of the Year, premiu obtinut si in 2008, si in 2009. Un alt aspect important in crearea acestei bune reputatii este faptul ca sintem primul cazinou deschis in Romania in urma cu 20 de ani, in anul 1991, si de atunci functionam neintrerupt.” Pe aceeasi continuitate se bazeaza si cei de la Casino Palace, care functioneaza neintrerupt de 16 ani.

Cu un numar foarte mare de angajati (la Casino Palace lu­creaza peste 250 de oameni, iar la Casino Bucharest, apro­xi­mativ 100), cazinourile sint afaceri serioase si trebuie gestio­nate cu delicatete. Angajatii trebuie sa detina cel putin o diploma de bacalaureat, sa cunoasca cel putin o limba straina, ca sa poata comunica eficient cu clientii, iar personalul de joc trebuie temeinic pregatit inainte de a-si ocupa pozitia la masa. Fie ca este vorba despre dealeri sau despre inspectori, acestia parcurg cursuri de pregatire si sint testati inainte de a-si exercita meseria, pentru ca au nevoie de atentie distributiva, indeminare, capacitatea de a calcula mental multe operatii aritmetice rapid si corect, memorie foarte buna si stabilirea rapida a prioritatilor pentru a putea face fata mai multor solicitari simultane intr-o limita de timp.

Legi, crize si probleme

Cea mai mare problema cu care se confrunta operatorii de jocuri de noroc este legislatia. Cea din Romania, crede Monica Batsis, este extrem de nefavorabila acestui tip de activitate, dovada si faptul ca in ultimii ani s-au inchis aproape jumatate dintre cazinourile existente. In anul 2009, nivelul taxelor pentru cazinouri s-a majorat cu 400% si a ramas asa pina acum. „Practic, fara o sustinere financiara din exterior, nici macar un cazinou nu ar mai fi fost deschis in Romania la aceasta data.” Operatorii spun ca este nevoie ca Guvernul sa inteleaga ca tipul de divertisment pe care il ofera jocurile de noroc este foarte apreciat de turisti, ca aduce un plus de calitate si lux imaginii Romaniei si ca asigura foarte multe locuri de munca. Iar taxele pe fiecare masa si aparat de joc, corelate cu capacitatea cazinoului si fara legatura cu felul in care sint ele folosite, vin in plus fata de celelalte.

In aceste conditii, pentru ca jocurile de noroc sa ramina afaceri profitabile, cazinourile ar trebui sa retina 17-18% din banii rulati la mesele de joc, dar aceste procente sint unele ideale, rezultate din calcule matematice si nu din situatia reala de la mese. Toti acesti bani ar trebui sa acopere taxele de functionare, salariile si taxele aferente lor, si toate celelalte costuri de functionare ale unui cazinou. Numai ca, de la inceputul recesiunii, activitatea a scazut mult la mese. Numarul de cazinouri s-a redus serios, iar numarul de mese din cazinourile care au mai ramas pe piata s-a diminuat si el. Concurenta, fireasca intre operatori, a inceput sa nu se mai re­simta, iar cele citeva cazinouri care mai functioneaza in Bucuresti incearca sa isi tina fiecare, cit mai aproape, clientii fideli. Astfel, dincolo de cazinouri si de bugetul de stat, care are de pierdut din inchiderea lor, jucatorii sint cei care au cel mai mult de suferit, imi spuneam in timp ce paraseam cazinoul dupa scurta mea vizita, cu gindul sa revin dupa ziua de salariu ca sa-mi incerc norocul si sa simt macar o data cum este sa pui totul pe o carte.

Foto: Guliver
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din lifestyle