Care-i treaba cu masacrul din clubul LGBTQ din Orlando?

Calificat fie un act de terorism, fie o crima motivata de ura, atacul din Orlando naste dezbateri internationale despre legislatia privind armele sau despre amenintarile teroriste care ne pandesc.

Editorial de Ioana Ulmeanu

E important sa nu pierdem din vedere, insa, ca acest atac a afectat o comunitate – si sa ne aratam solidaritatea fata de membrii ei.

Dupa cum stii deja, ieri a avut loc cel mai sangeros atac armat din istoria Statelor Unite, de la 11 septembrie 2001 incoace. In clubul Pulse din Orlando, un loc dedicat comunitatii LGBTQ, un atacator a reusit sa omoare 50 de oameni si sa raneasca grav inca 53. Deja se stie azi ca atacatorul, care a decedat in urma schimburilor de focuri cu politia, era Omar Mir Seddique Mateen, un cetatean american de 29 de ani, care, inainte de a-si duce la capat planul, a sunat la 911 ca sa isi dezvaluie adeziunea fata de valorile gruparii teroriste ISIS.

Atacul acesta a fost catalogat in multe feluri de media internationala, care a gasit de cuviinta sa sublinieze felurite aspecte ale intamplarii. Pentru unii, in linie cu discursul presedintelui american Barack Obama, atacul a fost in aceeasi masura un act terorist si o crima motivata de ura. Pentru altii, precum candidatul republican Donald Trump, care nu rateaza nici o ocazie sa taxeze comunitatea musulmana, a fost un act de islamism radical.

Iar pentru altii (inclusiv pentru media din Romania si pentru presedintele Iohannis) este doar un prilej de a specula ceva senzational si de a transmite condoleante unui partener strategic'.

Ce nu se spune prea des la noi este ca, oricat de exceptional ar fi un astfel de atac (si sper ca va ramane doar un soi de incident izolat, in ciuda celeilalte descoperiri de ieri, un barbat incarcat cu un intreg arsenal care se indrepta catre parade Pride din Los Angeles), comunitatea LGBTQ a fost deseori tinta unor atacuri.

Sa vorbim, deci, mai mult despre asta. Sa nu uitam, atunci cand vorbim despre atacul din Orlando, nici de incendiul provocat la UpStairs Lounge, in New Orleans, in 1973, cand au murit 32 de oameni. Sau despre atacul asupra unui club LGBT din Atlanta din 1997. Sau despre Backstreet Café, un bar gay din Roanoke, Virginia. Sau despre clubul Neighbours, din Seattle.

Sa nu uitam si de un incident local, care nu se compara, vorbind despre violenta impotriva unei comunitati, cu ceea ce s-a intamplat la Pulse, dar care a starnit reactii similare la noi – aproape nici unele. In 2006, dupa Pride, un grup de sase tineri a fost atacat, si de-abia anul acesta Curtea Europeana a Drepturilor Omului a amendat Romania pentru lipsa de reactie la incident. CEDO considera ca autoritatile romane se fac vinovate de o investigatie ineficienta, intrucat nu au cercetat rolul motivatiei din spatele agresiunii – ura fata de persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgender. Curtea considera ca organele de cercetare penala trebuie sa investigheze riguros infractiunile motivate de ura si motivul din spatele agresiunii. In caz contrar, statul devine complicele atacatorilor, acceptand tacit violenta impotriva persoanelor LGBT', spunea comunicatul Asociatiei ACCEPT privind acest incident.

E important, deci, sa vorbim despre Orlando, sa ne aratam solidaritatea fata de victime, sa transmitem condoleante familiilor lor si poporului american. Este genul de gest care ne face oameni. Dar mai e important un lucru: sa nu uitam nici o clipa si sa nu evitam sa spunem ca acesta a fost in primul rand un atac asupra comunitatii LGBT, care are nevoie de solidaritatea noastra azi si de acum inainte.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro