Ouale si rolul lor in alimentatie

Ouale pot sau nu pot fi incluse intr-o alimentatie sanatoasa? Maresc sau nu nivelul colesterolului? Ouale sint „marul discordiei“ intre nutritionisti.

Ouale si rolul lor in alimentatie

Prin 1972, a aparut o res­tric­tie: ouale trebuie ex­cluse din dietele sarace in colesterol. De atunci, nu­tritionistii se contrazic pe aceasta tema fara a ajunge la un rezultat. incalziti de dezbateri, au ridicat propriile convingeri (pro sau contra) la rang de religie, iar sustinerea lor a devenit o lupta politica. Extrem de delicat, pina nu de mult, subiectul era de evitat intr-o conversatie politicoasa.

Acum, dupa zeci de ani de studii, s-a demonstrat ca ouale nu afecteaza nive­lul colestrolului in singe si, cu atit mai putin, activitatea cardiovasculara. Cu toa­te acestea, stilul nostru de viata co­les­terolo-fobic a perpetuat amenin­ta­rea colesterolului alimentar si pro­hi­bitia oualor ca o traditie.

Reabilitarea a inceput in aprilie 1999, cind „Journal of the American Medical Association publica rezultatele cer­ce­ta­rilor doctorului Hu si colegilor sai de la Harvard. Acestea exlud orice legatu­ra intre consumul de oua, colesterol si bolile cardiovasculare. In studiu au fost antrenate 117.000 cadre medicale, 80.082 femei si 37.851 de barbati. S-au urmarit, timp de 14 ani, rezultatele analizelor in functie de consumul zilnic de alimente. Acest studiu e primul dintr-o lista intreaga de cercetari.

Nu putem decit sa speram ca, sub avalansa rezultatelor, se va accepta ideea ca ouale nu sint o amenintare pentru sanatate, asa cum le vrea folclo­rul nutritionist. Datele statistice confir­ma cercetarile: trei dintre tarile cu cel mai mare consum de oua, Japonia, Spa­nia si Franta, au cea mai mica rata a mor­talitatii cardiovasculare dintre toate tarile industrializate.

Chiar daca ne-am cistigat libertatea de a consuma oua, se ridica o alta intrebare: „Pina unde se intinde aceasta li­bertate, ca prea multa strica? Studiile efec­tuate la Harvard ne linistesc. Ouale sint periculoase mai mult prin aso­ciatie, atunci cind se „in­hai­teaza cu alte grasimi saturate (ba­con, carne ro­sie, lapte integral), decit prin cantitate.

Oricum, consumul recoman­dat e de 1,14 ou(a) pe zi, adica sapte (+ unul) oua pe saptamina . „An egg a day is OK. Dar nu oricine poa­te minca un ou pe zi, sustine William Krauss, profesor la Univer­si­ta­tea Berkeley, California.

Dia­beticii re­pre­zinta un grup restrins, care, in cazul con­sumului exagerat de oua, sint ex­pusi riscului bolilor coronariene. Aceasta se datoreaza unui mecanism deficitar de transport al colesterolului si nu alimentului in sine. Oricum, dietele sint amuzante: schimbi un aliment cu celalalt, esti multumita ca aduci ceva nou in dieta ta si imediat te ingrijorezi pentru ceea ce reduci.

Din fericire, oua­le contribuie in alimentatie mai mult ca va­loare nutritiva, decit calorica. Un ou asigura doar 1,3% din necesarul caloric, in schimb contine cea mai bogata sursa de proteine de calitate si aproape toate vitaminele si mineralele esentiale. (Nu contine vitamina C. Gainile, spre deo­se­bire de oameni, pot sa-si produca pro­pria vitamina C.) Chiar mai mult, pro­teina continuta in oua e folosita ca stan­dard de calitate pentru toate celelalte alimente. Ouale au o valoare biologica de 93%. (Valoarea biologica e eficacitatea cu care e folosita proteina pentru dezvoltare.) Valori comparative au doar laptele, pestele si carnea de vita.

Cind totul parea rezolvat, au aparut citeva voci care sustineau o noua extra­vaganta: „ouale sint recomandate, daca nu se maninca galbenusul. Dar orice extravaganta are un cost nutritiv si economic. Specialistii sint de acord ca ouale au o densitate nutritiva de excep­tie. Ceea ce se pare ca unii dintre ei nu stiu sau au uitat e faptul ca cea mai mare parte e concentrata in discredita­tul galbenus: toate vitaminele si mine­ralele solubile in apa, toate vitaminele solubile in grasimi si 45% din cantitatea de proteine.

Cu alte cuvinte (din perspectiva nutritionista) „arunci copilul imbaiat, odata cu apa din copaie. Asadar, pentru o alimentatie sanatoasa si o economie prospera, nu aruncati galbenusul, decit daca e absolut necesar!

Sint convinsa ca toata campania de discreditare a oualor a fost facuta in numele bunelor intentii. Iar daca toate restaurantele si fast-food-urile ar fi ser­vit exclusiv meniuri fara colesterol, fara sare, fara cofeina, fara zahar, am fi trait cu toti ca unul intr-o „nirvana dietetica ce ne-ar fi condus catre o nesfirsita euforie nutritionala. imi pare rau, dar nu cred ca asta inseamna alimentatie sanatoasa si nici macar nu e amuzanta. (Data viitoare cind se voteaza, vreau sa ma numarati si pe mine!)

Eggcyclopedia

  • Ca sa faca un ou o gaina munceste 24-26 de ore, maninca 142 g de hrana si bea 250 ml de apa. Dupa 30 de minute o ia de la capat.
  • Un ou mare contine 75 de calorii si 5 g de grasimi.
  • Un albus tulbure e semn ca oul e proas­pat. Atunci cind gaina il produ­ce, se degaja o mare cantitate de dioxid de carbon.
  • Ouale contin cel mai potrivit ames­tec de amino acizi de care are nevoie organismul uman pentru a-si regenera propriul tesut. in plus, ouale au 30 de vitamine si minerale esentiale.
  • Ouale au o calitate proteica mai mare chiar decit laptele de mama.
  • Ouale nu contin vitamina C.
  • Galbenusul e unul din putinele alimente care contin vitamina D.
  • Ouale au un efect tonifiant asupra sistemului nervos central. Pentru unele cazuri de otraviri se recomanda albusul batut cu lapte rece.
  • Nu se recomanda consumul de oua in afectiuni ca: litiaza biliara, insuficienta hepatica, toxiinfectii alimentare.

Lioara Bradu

Foto: Shutterstock  

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din health & diet