Cu energie, „gen”! Neutră, aș zice!

Mi-a amintit de toate momentele în care, în ultimii ani, m-am oprit brusc din scroll-at pentru că un alt „coach”, „mentor” sau „spiritual gangster” mă invita, cu voce caldă și privire blândă, să-mi accesez „energia feminină”. Un concept care, la prima vedere, pare inofensiv – aproape drăgălaș – dar care, în esență, nu e decât un ambalaj nou pentru niște idei foarte vechi. Prea vechi.

Am mai scris despre această „industrie a fericirii” – o afacere globală de miliarde, care îți vinde formule, cursuri și retreat-uri în care înveți, printre altele, cum să-ți construiești o viață împlinită, un corp ideal și o relație perfectă. Acum, însă, observ cu un soi de furie resemnată cum acest sistem evoluează și capătă valențe tot mai sofisticate – și mai periculoase. Pentru că, dincolo de pietre încărcate la soare și ceaiuri detox, mesajul de fond rămâne același: „Tu, femeie, ești completă doar atunci când taci, zâmbești și accepți. Când primești. Când nu ceri, nu conduci, nu deranjezi.”

Și, peste toate, mai trebuie și să „manifești”. Un alt cuvânt care mă irită profund – pentru că am obosit să mi se ceară să visez, să atrag, să-mi „ridic vibrația” și să cred că universul va conspira magic la îndeplinirea dorințelor mele. Nu, universul nu e un call center de dorințe.

Și uneori – șoc și groază! – chiar trebuie să muncești, să te zbați, să-ți înfrunți demonii și să ceri, fără zâmbet și fără sclipici, ce ți se cuvine.

Îmi e greu să diger această nouă formă de manipulare ambalată în bej cald și fonturi elegante. Îmi e greu să înțeleg cum am ajuns să aplaudăm femei care ne spun, cu aer de iluminare, că feminitatea înseamnă să porți mătase, să nu te încrunți, să nu ridici tonul, să nu plătești singură facturile și, ideal, să găsești un bărbat care să „te susțină” – nu emoțional, ci financiar. Sigur, toate acestea sunt prezentate drept alegeri personale. Însă, să nu ne mințim: e o formă nouă de presiune. Una care nu ne mai cere să fim mame perfecte sau soții devotate, ci zeițe relaxate, cu bucle lejere și manichiură impecabilă. O presiune care transformă independența în eșec, ambiția în dezechilibru și vocea ridicată în lipsă de eleganță.

Și poate că ce mă înfurie cel mai tare e că acest discurs vine acum, într-un moment în care femeile au mai multă libertate ca niciodată, dar sunt în continuare plătite mai prost, judecate mai aspru și vulnerabile în fața violenței. Să le spui că succesul constă în a „nu reacționa”, „nu cere” și „nu deranja”, în timp ce lumea arde, nu e doar iresponsabil. E periculos.

Fiecare generație are forma ei de oprimare. A noastră pare că vine în pastel și cu sunet de bol tibetan. Dar esența e aceeași: ni se cere, din nou, să fim cuminți. Să nu deranjăm.

Să nu fim „prea”. Așa că nu, nu vreau să-mi „activez energia feminină”, dacă asta înseamnă să intru cu zâmbetul pe buze într-o cușcă aurită. Vreau să pot fi ambițioasă, furioasă, haotică, vocală, imperfectă – și, în același timp, complet feminină. Adevărata spiritualitate n-ar trebui să te micșoreze. Ci să te elibereze.

Roxana Voloseniuc REDACTOR ȘEF

Instagram: @roxanavoloseniuc

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK