Discurs curajos și necesar la Gala Premiilor Gopo 2024: „Femeile din domeniu se confruntă în continuare cu discriminarea”

La Gala Premiilor Gopo 2024 s-a auzit pe scenă un discurs important care ne vizează pe noi toți.

Editorial de Iulia Braslasu

Pentru al doilea an consecutiv, am participat la Gala Premiilor Gopo și pot spune că, după eveniment, am plecat cu mai multă speranță datorită unui discurs puternic și care este despre fiecare dintre noi. Iată ce s-a vorbit pe scena Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București și de ce temele abordate ar trebui să ne intereseze mai mult.

Să o luăm cu începutul. Ilinca Manolache a obținut premiul la categoria Cea mai bună actriță în rol principal pentru performanța din filmul Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii, scris și regizat de Radu Jude, unde a jucat-o pe Angela Răducanu. Premiul actriței a fost ridicat de către Alina Dumitriu, lucrătoare socială și directoarea executivă a asociației Sens Pozitiv, specializată în adicții, și performerx (terminația în „x” este folosită de persoanele care nu aderă la normele binare de gen, n.red.) Raj Alexandru și Paula Dunker, și totodată persoane vocale în activismul din România, care au ținut un discurs în numele Ilincăi Manolache, discurs de altfel necesar societății și care este mai actual ca niciodată. Acest statement a reamintit de discriminarea femeilor din cinema, dar și de necesitatea unor abordări etice și consensuale în mediul de lucru.

„Bună seara. În acest moment nu port nici un fel de filtru și nu sunt în acest spațiu, dar prietenele mele au grijă să-mi facă auzită vocea. În primul rând, aș vrea să dedic acest premiu tuturor colegelor mele nominalizate și nenominalizate, tuturor colegelor, colegilor, colegxlor care rezistă în acest domeniu, un mare boys club. Mai departe, vreau să adresez câteva puncte discutate în grupul de lucru transsectorial inițiat de F-SIDES și Institutul Francez pentru a identifica probleme resimțite în domeniul audiovizualului românesc.

Femeile din domeniu se confruntă în continuare cu discriminarea și nu beneficiază de un vot de încredere, fiind nevoite să petreacă mai mult timp pentru a-i convinge pe ceilalți de expertiza și abilitățile lor. Aceste bariere se multiplică în cazul persoanelor rome și LGBTQIA+ și a celorlalte intersecții identitare. Este nevoie de mai multă educație formală și formare continuă de-a lungul carierei despre consimțământ și definițiile abuzului în toate formele sale, pentru a le putea defini, identifica, sancționa, dar, cel mai important, pentru a putea proteja persoanele care se confruntă cu astfel de situații.”

Paula Dunker, Alina Dumitriu și Raj Alexandru. Foto: Facebook Premiile Gopo / Adrian Holerga

De asemenea, discursul a punctat și abuzurile existente în industrie. RISE Project, Scena9, Cultura la Dubă și Zona de Siguranţă sunt câteva dintre publicațiile și inițiativele care, în ultimii ani, au adus în față mărturii și confesiuni tulburătoare ale persoanelor care au trecut prin incidente de abuz și hărțuire în mediul academic și artistic. A mai fost abordată și nevoia de încetare a stereotipurilor și prejudecăților care încă sunt răspândite în proiectele artistice din România la adresa persoanelor din comunitatea romă sau LGBTQ+. În aceeași notă, a existat un îndemn ca aceste persoane să fie mereu consultate când există produse culturale care includ experiențele lor de viață. Discursul s-a încheiat cu un mesaj despre oprirea genocidului din Gaza. Într-o idee similară, și regizorul Vlad Petri, care a câștigat cu filmul său, Între Revoluții, un premiu Gopo pentru Cel mai bun film documentar, a spus: „Din păcate, astăzi asistăm la o catastrofă umanitară, tot în Orientul Mijlociu. În ultimele luni, în Gaza, peste 30.000 de civili au fost uciși de către armata statului Israel ca răspuns la atacurile teroriste ale Hamas. Cred că e important să nu rămânem indiferenţi. Stop genocidului din Gaza!”

„Cei care asistă la abuz și se fac că nu văd și că nu aud sunt complici. Lucrătoarele și lucrătorii din sectorul audiovizual, un domeniu epuizant, care pune presiuni mari pe siguranța și sănătatea fiecăruia, au nevoie de formări privind sănătatea emoțională și igiena mintală. Vedem o lipsă de educație în etica reprezentării pentru a combate stereotipurile, care începe în facultate și continuă în domeniul muncii. Reprezentarea etică este responsabilitatea socială a fiecărei persoane care produce sau diseminează imagini. Grupurile vulnerabile trebuie consultate în dezvoltarea producțiilor care le reprezintă. Consultarea persoanelor rome sau persoanelor LGBTQIA+ nu este luată în serios și duce la perpetuarea stereotipurilor, dar și a discriminării.

În continuare este dificil accesul la roluri diverse, atât în distribuția actorilor, cât și în producție în general pentru grupurile vulnerabile, începând cu procesul de educație artistică. Mecanismele de reprezentare a violenței pe ecran duc des la fetișizarea violenței. Avem nevoie de mai multă educație audiovizuală pentru a citi o imagine sau a învăța să reprezentăm violența, fără a o normaliza sau o fetișiza. Și încă ceva de la llinca și de la noi: Palestina liberă!”, au mai spus Alina Dumitriu, Raj Alexandru și Paula Dunker pe scenă la Gala Premiilor Gopo.

Avem nevoie de mesaje sociale și politice la astfel de evenimente?

Răspunsul este da. Avem nevoie ca la evenimente, așa cum a fost Gala Premiilor Gopo, să vedem declarații asumate care fac referire la problemele reale din societate, la frământările și neregulile care macină industria, să semnalăm și să amendăm comportamentele misogine, toxice și abuzive și să nu ne prefacem că ele nu există. Pentru că astfel de discursuri au menirea de a facilita dialoguri, poate pe alocuri inconfortabile, dar extrem de necesare. Iar faptul că Ilinca Manolache a adus un asemenea manifest, prin vocea unor persoane care deja au un impact în societate prin demersurile lor importante și recunoscute în domeniile lor, e un pas înainte și un exemplu de dat mai departe.