Hipnoza – privirea care vindeca

Hipnoza – privirea care vindeca

Ti s-a intimplat vreodata sa pleci dintr-un magazin cu un produs pe care habar nu ai de ce l-ai cumparat? Sa-ti vopsesti parul in rosu numai pentru ca ai citit intr-o revista ca e la moda? Sau sa comanzi o anume mincare la un restaurant de lux, fara sa-ti fie foame? In toate aceste cazuri ai fost victima unui proces de hipnoza. Nu crezi? Ziarele, revistele, televiziunea, reclamele, toate incearca sa ne convinga sa cum­param un anume produs, sa facem un anume lucru, sa ne comportam intr-un anume fel. Cu alte cuvinte, ne sugestioneaza. Pe parcursul vietii sintem supusi in permanenta unor „sedinte de hipnoza“ din partea parintilor, profesorilor, prietenilor, comerciantilor, politicienilor

In fiecare zi ne autosu­gestionam prin ginduri si observatii, din pacate cele mai multe in forma negativa („nu voi reusi niciodata sa scap de kilogramele in plus“ sau „mi-e imposibil sa ma las de fumat“). Ce bine ca procesul e reversibil, iar daca ajungi sa-l cunosti, poti scapa de toate simptomele pe care sugestia (sau autosugestia) negativa ti le inoculea­za. E nevoie, insa, de putin antrenament, care se obtine prin sedinte de hipnoza la un terapeut specializat. Un celebru psiholog spunea ca „mintea omului e ca o ceapa“.

Nu ride. Suna caraghios, dar e perfect adevarat. „Mintea omului e ca o ceapa, pentru ca are mai multe invelisuri“, argumenta el. Stratul exterior sau „constientul“ ne ajuta sa luam decizii, sa luam contact cu realitatea. E inteligent, rea­list, logic si activ. Din pacate, are un orar de lucru bine stabilit: de la „noua la cinci“, cum spun americanii si este de cele mai multe ori supraaglomerat. Subconstientul e stratul interior. Lucreaza ca un pilot automat, cauta sa evite durerea si adora placerea. Din pacate, subconstientul e total lipsit de inteligenta. In schimb, genereaza sentimente, imaginatie, stocheaza amintiri­le si e strins legat de sistemul nervos automat care controleaza or­ganele noastre interne. Aceste func­tii sint legate intre ele, in asa fel incit mintea influenteaza trupul, iar trupul influenteaza mintea. Ei bine, asupra acestei legaturi ac­tioneaza terapia prin hipnoza, cu rezultate remarcabile in tratarea fobiilor, renuntarea la fumat sau in cure de slabire. Unii terapeuti sustin ca ar avea succes chiar si in tratarea astmului, a eczemelor si ca ar putea calma durerile la nastere. Asa ca nu trebuie sa ne mire daca in ultimul timp hipnoza a devenit cea mai solicitata si cea mai in voga terapie in Statele Unite, Canada si Marea Britanie.

Conceptiile eronate despre hipnoza abunda. Multe dintre ele se datoreaza acelui tip de demonstratii de hipnoza sub forma de divertisment. Si hai sa recunoastem ca un om aflat in stare de transa, care se crede ciine, latra si da dintr-o coada pe care nici macar nu o are, nu e un spectacol prea placut privirii. O astfel de demonstratie nu are nimic de a face cu hipnoza. Starea de transa ca metoda terapeutica era cunoscuta inca din perioada Greciei antice (era folosita si de Hippocrate) si epoca de glorie a Egiptului. Hipnoza era una din metodele cele mai sigure de vindecare practicate in timpul vikingilor. Despre hipnoza se pomeneste in Biblie si in Vedele hinduse.

Dar primul care a studiat fenomenul din punct de vedere stiintific a fost doctorul Franz Mesmer. In 1775 el a dezvoltat un sistem numit „magnetism animalic“ sau mesmerism, rebotezat ulterior „hipnoza“. Freud a fost si el atras la inceputurile carierei de acest fenomen, dar nu s-a dovedit prea talentat si s-a reorientat spre psihanaliza. Incepind cu anul 1850, demonstratiile de hipnoza au devenit foarte populare in America si Canada. Pe masura ce aceasta forma de arta s-a dezvoltat si a patruns in Europa, a fost transformata intr-un spectacol de bilci cu trucuri ieftine, manifestari periculoase si pornografice. Iata de ce, pentru o perioada, hipnoza a fost interzisa in Marea Britanie.

A fost nevoie de mai bine de o suta de ani pentru ca ea sa fie din nou acceptata, ba chiar recunoscuta ca metoda terapeutica sigura si fara riscuri. Un mare merit il are Pat Collins, celebra hipnoterapeuta a anilor ‘60. Istoria spune ca Pat s-a vindecat de paralizie isterica prin hipnoza, si, cucerita de puterea ei de vindecare, a inceput s-o practice. Mai intii in show-uri televizate, apoi in filme (Divort in stil american) si timp de doua decenii a sustinut un program special pentru canalul de televiziune Showtime. Abia cind a considerat ca are suficienta experienta (mai bine de 30 de ani de practica), a inceput sa predea cursuri de autohipnoza. N-a exis­tat celebritate a acelei vremi care sa nu se fi numarat printre studentii ei, incepind cu Liz Taylor si terminind cu campioana olimpica la patinaj Dorothy Hamill.

Ce se intimpla in timpul unei sedinte de hipnoza?

Nimic spectaculos. Nimic din ceea ce povestesc cliseele. Totul se desfasoara calm, relaxat, fara subiecti care cad prada sugestiei si se comporta ca niste zombi. Pacientul e adus intr-o stare de relaxare profunda, asemanatoare meditatiei. Metoda prin care se ajunge in aceasta stare depinde de terapeut, de pacient si de problema care trebuie tratata. Oricum, pendularea unui ceas de buzunar in fata ochilor incremeniti ai pacientului nu face parte din nici un scenariu real. Esti dezamagita? In starea de relaxare profunda, mintea se detaseaza de realitatea imediata, in asa fel incit subconstientul poate raspunde creativ sugestiilor si imaginatiei. Aceste sugestii se focalizeaza pe lucrurile pe care doresti sa le modifici, fara a fi influentate de gindirea analitica si anxietati.

Pe tot parcursul transei, pacientul nu e adormit si nici inconstient, ci mai degraba intr-o stare alterata de constienta, in care lasa lucrurile sa se desfasoare de la sine“, se scrie intr-un manual de hipnoza. Vrei o descriere mai concreta? Imagineaza-ti ca e dimineata, desteptatorul suna, tu esti pe jumatate treaza, pe jumatate adormita, opresti alarma si pentru o fractiune de secunda te detasezi si te vizualizezi pe tine insati intinsa in pat, cu ochii inchisi si in mare intirziere la serviciu. Cam asta e starea de hipnoza. Sau, mai simplu: cunosti amorteala care te cuprinde cind conduci vreme indelungata pe autostrada? Gindirea ti-e incetinita, te cuprinde toropeala, dar reflexele functioneaza. Specialistii au numit aceasta stare „hipnoza autostrazii“.

Relaxarea se simte in diferite moduri: uneori trupul devine foarte greu, alteori simti usoare furnicaturi in tot corpul, pe masura ce sistemul nervos se deconecteaza. Acum subconstientul e deschis oricarei sugestii. Daca in aceasta stare tera­peutul iti spune ca nu ti-e teama de inaltime, sau ca in cinci zile slabesti trei kilograme, teoria hipnozei arata ca vei mentine aceasta sugestie dupa iesirea din transa si ea se va implini. Merita o incercare, nu? Te retine fri­ca? Atunci afla ca, dupa spusele tutu­ror specialistilor, hipnoza nu e o tera­pie periculoasa. Acesta e un fapt recunoscut inca din septembrie 1958, cind a fost aprobata ca metoda terapeutica sigura si fara efecte secundare de Consiliul de sanatate mintala al American Medical Association. Pina astazi nimeni nu a suferit in urma hipnozei. (Subconstientul are o mare putere de autoaparare si, in plus, nimeni nu poate fi hipnotizat impotriva vointei sale.) Daca ar fi fost altfel, ziarele de scandal ar fi scris deja. Dar, crede-ma, cu toate cercetarile mele amanuntite, nu am gasit nici macar un rind care s-o incrimineze. Nu trebuie sa-ti fie teama ca nu te vei trezi la sfirsitul sedintei. In cel mai rau caz poti adormi adinc. Dar acesta e un semn. Demonstreaza ca esti superstresata si ai nevoie de mai multe ore de somn.

Faptul ca hipnoza e folosita ca terapie ajutatoare si in alte ramuri ale medicinei nu e o noutate. In 1821, in Franta a fost facuta pentru prima data in istorie o operatie cu pacientul in stare de hipnoza, fara anestezie. Pentru ca a fost un succes, metoda a fost preluata. Doctorul John Elliot, profesor la Universitatea din Londra, a facut 1834 de operatii chirurgicale cu pacienti in stare de hipnoza, iar un chirurg britanic, James Esdail, a depasit 2000 de interventii. Incepind cu anul 1925, hipnoza se foloseste si in cabinetele sto­ma­tologice, mai ales in Statele Unite.

In 1962 a fost efectuata chiar o operatie pe creier cu un pacient in stare de transa, care s-a dovedit a fi un succes. Experimentele au continuat, iar astazi s-a ajuns la concluzia certa ca pacientii care au suferit o interventie chirurgicala in stare de hipnoza s-au recuperat mult mai repede si au fost mult mai putin expusi riscului unei infectii post-operatorii decit cei care au urmat o anestezie standard. Cum e posibil? Creierul nostru produce o substanta analgezica, foarte asemanatoare structurii chimice a morfinei, numita endorfina. Aceasta diminueaza durerea intr-un mod specific, complet nedaunator si fara efecte secundare. In acelasi timp, creierul elibereaza niste mesageri chimici anume creati, numiti neuropeptide. Gindurile, sentimentele, chiar si imaginile create in minte genereaza neuropeptide, care sint transportate de singe catre organe specifice, glande si anumite zone din corp. Din moment ce fiecare celula are un receptor, inseamna ca e posibil sa comunicam cu propriul nostru corp pina la nivelul celular. Acest proces poate fi controlat prin hipnoza. Phyllis Alden, psiholog la o clinica de oncologie, declara ca in munca ei cu pacientii bolnavi de cancer, hipnoza i-a ajutat sa treaca peste socul psihologic, sa faca fata ametelilor, starilor de greata si durerii din timpul tratamentului. „E o forma naturala de calmare, extrem de utila, dar ea nu poate inlocui in nici un caz medicina conventionala. Medicul specialist trebuie sa fie primul pe care-l consulti in caz de boala“, adauga ea.

Totusi, ce se poate trata prin hipnoza?

Stabilizarea tensiunii arteriale, probleme gastrice, diminuarea durerilor cronice, intarirea sistemului imunitar, controlarea durerii la nastere, invingerea ticu­rilor nervoase, recuperarea rapida dupa o interventie chirurgicala, refacerea celulelor nervoase, diminuarea efectelor secundare ale chimioterapiei sau tratamentelor cu radiatii, controlul singerarii in timpul operatiilor, stimularea cresterii parului, tratarea insomniei si motivarea unui stil de viata mai sanatos. Mai nou, pentru orice problema, marile vedete apeleaza la hipnoza. Vor sa se lase de fumat, vor sa slabeasca citeva kilograme, s-au despartit de iubit, sint epuizate de oboseala, sufera de migrene, pentru orice iti trece prin minte isi suna terapeutul. Important e sa stii exact ce vrei, restul se rezolva prin sugestie. Si astfel Cher a reusit sa scape de anxietate, Whoopy Goldberg de complexe si Cybil Shepperd sa se lase de fumat. Cel putin asa spun gurile rele. In cazul in care se urmareste tratarea fobiilor sau viciilor (fuma­tul, alcoolul, drogurile, scaderea in greutate), terapia urmareste invatarea unei stari de relaxare profunda, pe care pacientul sa o poate recistiga singur, ori de cite ori va fi nevoie. Apoi hipnoterapeutul repeta un mesaj care urmeaza sa fie imprimat in subconstient. De exemplu:„esti atit de relaxata incit nu ai nevoie de tigara. De fiecare data cind vei simti nevoia sa fumezi iti vei aminti cum te simti acum si vei realiza ca nu ai nevoie de tigara si te vei simti bine pentru ca ai incetat sa fumezi. Nu mai ai deloc nevoie de tigara, pentru ca nu te face sa te simti mai bine. Esti fericita pentru ca ai devenit o nefumatoare si vei realiza in fiecare zi ca tigara nu mai are nici un rol in viata ta si asta te va face sa te simti rela­xata…“ Si tot asa inainte, pina cind, daca nu ai fi in stare de transa, ai muri de plictiseala.

E greu sa fii hipnoterapeut!

Hipnoterapia nu functioneaza pentru oricine. Cunosc o doamna care a urmat citeva sedinte pentru a scapa de frica de avion. Era minunat: psihoterapeutul dragut, doamna optimista, totul era perfect in biroul de tratament. Dupa a cincea sedinta, cind a trebuit sa urce in avion, cunostinta mea a realizat ca era la fel de speriata ca la inceput. Hipnoza nu e un tratament miraculos. Cea mai mare parte a muncii e facuta chiar de pacientul insusi. Terapeutul e un simplu ghid, o simpla unealta. „Oamenii cred ca terapeutul ii adoarme si ei se trezesc gata vindecati“, ride Gladeana McMahon, hipnote­rapeuta in Manhattan. „Problemele pe care vor ei sa le invinga sint ingropate adinc in subconstient si nu ies la iveala asa, dupa o singura sedinta, ca prin minune. Hipnoza nu functioneaza astfel. Trebuie sa se lucreze in echipa.“ Iar pentru aceasta e nevoie sa se stabileasca o relatie de totala incredere intre hipnoterapeut si pacient. Daca un terapeut nu a reusit sa te faca sa-ti invingi problema in sase sau opt sedinte, probabil ca nu o va face niciodata.

Dupa prima sedinta ar trebui sa te simti mai relaxat decit oricind in viata. Apoi, in functie de intensitatea sedintelor si de frecventa, vei descoperi cum schimbarile comportamentale sau de sanatate se vor produce spontan. Acesta e momentul in care subconstientul incepe sa functioneze. De aici incolo depinde numai de tine sa-i asculti impulsurile. Daca ai retineri in a te adresa unui hipnoterapeut, poti lua lectii de autohipnoza pe Internet. „Hipnoza e cel mai rapid mod de a-ti schimba viata“, te invita Dr. Knight, un specialist cu o experienta de mai bine de treizeci de ani in acest domeniu. E unul dintre putinii terapeuti care a obtinut succese cu pacienti pe care nu i-a vazut niciodata. Toate consultatiile sale se fac prin telefon si si-a deschis un site pe Internet, www.hypnosis.org.

Mai ramine o singura intrebare: cum poti gasi un hipnote­rapeut de incredere? Cea mai buna modalitate e recomandarea personala. Apoi trebuie sa tii cont de citeva criterii: un tera­peut bun trebuie sa discute inainte scopul tratamentului si sa estimeze aproximativ numarul de sedinte necesare. Nu in ulti­mul rind, trebuie sa-ti inspire incredere, de aceea nu ezita sa-i ceri toate detaliile de care ai nevoie, inclusiv certificate si recomandari. Trebuie sa te simti in deplina siguranta inainte de a incepe sa-ti explorezi subconstientul si temerile cele mai ascunse. Relatia intre client si terapeut trebuie sa se dezvolte, de aceea evita sa alegi terapeutul sub impulsul momentului. Daca nu esti pe deplin convinsa ca vrei sa modifici ceva in comportamentul tau, atunci nu-ti pierde timpul si nici banii cu hipnoterapia. Nu da rezultate daca subiectul nu-si doreste schimbarea cu orice pret. Daca cineva spune: „sotul meu isi doreste asta foarte mult, asa ca mi-a platit citeva sedinte de hipnoza, cadou pentru ziua mea“, atunci poti fi sigura ca va esua. In hipnoza, ca in viata, motivatia e totul.

Cine a apelat la hipnoterapie:

Se pare ca Mozart a compus citeva opere sub stare de hipnoza. Rahmaninov a compus unul din fai­moasele lui concerte ca urmare a unei sugestii posthipnotice. Goethe si Chopin au studiat hipnoza la Universitatea din Strasbourg. Thomas Edison, Henry Ford, Albert Einstein si Aldous Huxley au folosit sta­rea de transa pentru a-si dezvolta ideile. Winston Churchill a reusit sa stea treaz si sa invinga oboseala in timpul celui de-al doilea razboi mondial, numai si numai cu ajutorul hipnozei. Jackie Kennedy-Onassis a apelat la hipnoza pentru a trece peste evenimentele tragice din viata ei. Mark Knopfler (Dire Straits) a renun­tat la fumat cu ajutorul hipnozei. Kevin Costner a zburat pina la hipnoterapeutul personal, in Hawaii, pen­tru a scapa de raul de mare care l-a chinuit in timpul filmarilor la Waterworld.

Ce e hipnoza

E o stare de relaxare naturala, absolut normala, care-ti permite sa te concentrezi asupra unei pro­bleme specifice, caracterizate prin: stare de bine, cresterea relaxarii musculare, cresterea intensitatii undelor alpha, diminuarea dificultatii de articulare, accesul la amintiri reprimate, capacitatea de a accepta idei noi.

Cum stiu daca pot fi hipnotizata: Exista doar trei tipuri de persoane care nu pot fi hipnotizate: 1. persoanele cu probleme psihice 2. o persoana cu un coeficient de inteligenta foarte scazut 3. o persoana care nu doreste sa fie hipnotizata. De fapt, capacitatea de a fi hipnotizat e un semn de inteligenta. Cum pot sti daca am fost hipnotizata 30 de minute vor parea ca sint cinci. Sentimentele sint mult mai accentuate in stare de transa si-ti vei putea aminti lucruri de mult uitate. Nu vei putea stabili cu precizie cind ai intrat in transa si cind ai iesit din ea. Te vei trezi din hipnoza cu o stare foarte placuta, un soi de sentiment euforic.

Arhiva revistei ELLE

Foto: Shutterstock
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din health & diet