Fugind de uitare

Pentru unii dintre noi, declinul cognitiv este iminent, desi studii recente ne confirma faptul ca activitatile fizice si mentale ne mentin legaturile neuronale in stare de functionare. Dar oare chiar nu putem fugi de uitare?!

Fugind de uitare

Stiti unde e casa mea? M-am ratacit… Dar trebuie sa ajung urgent, pentru ca am cunoscut o fata asa de frumoasa… Of! O iau de nevasta si vreau sa ajung sa-i spun lu mama, ii povestea mamei mele un domn nins de multe ierni, cu voce blajina si gatuita de emotie. Eram de o schioapa. Am facut ochii mari. Mama lui mai traieste?! Mi se parea cel mai batran om pe care il vazusem vreodata! Insa mama mea s-a ingijorat pentru el si a inceput sa intrebe oamenii din vecinatate daca il cunosc. Pe vremea aceea nu stiam inca pe ce lume sunt. Nu auzisem de Alzheimer, dementa, senilitate sau de alte lucruri de acest gen. In schimb, mi se parea perfect normal sa te ratacesti in drum spre casa. Si m-am intrebat multe zile, inainte sa adorm, daca a reusit sa comunice cu bine vestea cea mare.

In ultimul timp am citit mai multe interviuri si intamplari cu si despre oameni care sunt pe cale sa depaseasca aniversarea de un veac sau au facut-o deja. Si, amintindu-mi de aceasta intamplare din copilarie, mi-am dat seama ca nu ma impresioneaza atat de mult ca unele persoane traiesc atat de mult (poate fi un hazard genetic), pe cat ma uimeste faptul ca-si pastreaza luciditatea, pofta de viata, de munca si chiar de sport. Pentru ca asta inseamna, de fapt, sa traiesti: sa fii conectat, sa te simti util, sa te bucuri de viata, sa incerci lucruri noi.

Benjamin Franklin spunea ca unii oameni mor la 25 de ani, dar sunt ingropati la 75. Si, din pacate, acest citat oglindeste fidel realitatea multor persoane care intra intr-o rutina inca din tinerete, care, de la jumatate de secol in sus, se simt depasite de tehnologie, schimbare, evolutie, nu mai sunt interesate de noi provocari si asteapta pensionarea ca pe o binecuvantare. Si ma intreb ce ar trebui sa fac din timp pentru a preveni hibernarea functiilor creierului.

Un studiu realizat de Universitatea din San Francisco a aratat ca batranii sedentari, care au fost supusi unui program de 12 saptamani de exercitii fizice si mentale, si-au imbunatatit functiile cognitive. Si, desi nici unul dintre participantii la studiu nu suferea de dementa inainte de inceperea cercetarii, ei au raportat o imbunatatire a memoriei, conform jurnalului medical JAMA Internal Medicine. Dr. Deborah Barnes, conducatoarea studiului, a notat ca, initial, ea a presupus ca tipurile diferite de activitati vor avea rezultate diferite asupra subiectilor. Insa experimentul a aratat ca este mult mai importanta perioada de timp pe parcursul careia se solicita creierul si fizicul, decat tipul de activitate. „Nu exista medicamente care sa previna sau sa trateze declinul cognitiv, scopul acestui studiu a fost sa vedem daca modificarile din stilul de viata pot aduce imbunatatiri, a declarat dr. Barnes pentru sursa mentionata.

Mentinerea agilitatii creierului prin citit, socializare si asimilarea noilor tehnologii amana degradarea functiilor cognitive, spune alt studiu, insa atunci cand procesul de educare porneste din copilarie. Pe parcursul cercetarii s-a constatat ca, la persoanele care au avut de la inceputul vietii activitati care le-au solicitat intelectual, declinul memoriei apare cu aproximativ noua ani mai tarziu fata de cei care nu au beneficiat de educatie. Insa, indiferent de startul pe care l-am primit in viata, se pare ca angajarea in activitati intelectuale de trei ori pe saptamana poate mentine luciditatea persoanelor predispuse la pierderi de memorie si la incetinirea proceselor gandirii, cu trei ani fata de cei care nu o fac, conform jurnalului medical JAMA Neurology.

„Comparat cu dementa, declinul cognitiv se petrece treptat si nu bruiaza activitatile cotidiene precum condusul, gatitul sau cititul. Insa, cand se intampla acest lucru, pacientul este diagnosticat cu dementa. Persoanele care au un background de stimulare intelectuala continua sunt mai rezistente la pierderile de memorie. Si are sens sa fie asa. Legaturile neuronale trebuie intretinute, a explicat dr. Kevin Duff, neuropsiholog la University of Utah Health Care pentru www.foxnews.com.

Din articolele medicale pe care le-am citit despre acest subiect, am tras concluzia ca dietele recomandate pentru sanatatea functiilor cognitive pot avea rezultate diferite (care sunt imprevizibile si nu garanteaza nici luciditatea, nici longevitatea). Si, indiferent ce am face, nu putem sa oprim acea hibernare neuronala. Insa prin includerea unor activitati precum cititul, pictatul, cantatul la un instrument, jocul de sah, de carti sau jocurile video putem intarzia uitarea, la care suntem multi dintre noi condamnati. Desi, daca stau sa-mi amintesc cat de fericit era acel batran care simtea in iarna vietii fiorii primei iubiri, ma gandesc ca poate acesta e un premiu la finalul unei existente zbuciumate.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din health & diet