Tinerețea, noua frumusețe

Industria anti-aging este una dintre cele mai prospere la nivel global, pentru că, așa cum 30s are the new 20s, într-o lume care a început să îmbrățișeze diversitatea, tinerețea este noul standard de frumusețe.

Tinerețea, noua frumusețe

Tinerețea este noua frumusețe. Și am aflat asta acum mai multă vreme decât îmi place să recunosc, la un congres de beauty din Dubai, unde erau preconizate trend-urile acestei industrii pentru următorii zece ani. Da, tinerețea era prezentată ca un trend de beauty, precum smokey eyes, bucle lejere sau gloss irizant. La momentul respectiv am fost puțin șocată de această alăturare de termeni, însă în perioada ce a urmat m-am lămurit că era absolut justificată. Cuvinte precum anti-aging și rejuvenare ne-au intrat în vocabularul de bază, iar procedurile de întinerire s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie.

În ultima decadă, și machiajul și-a schimbat abordarea. Ne-am relaxat în folosirea rujului (care înainte era cel mai cumpărat produs în situații de criză și astfel servea ca index economic) și a culorii în general în favoarea primer-elor care ascund porii și a highlighter-elor care ne subliniază trăsăturile, oferindu-ne un look mai tineresc. În plus, acum cuvântul-cheie, fie că achiziționezi un fond de ten, o cremă sau un serum, este luminozitatea – un atribut al tinereții. De fapt, atacăm semnele îmbătrânirii pe toate fronturile: prin alimentație, sport, meditație, detoxifiere, dar și apelând la produse și proceduri cosmetice și chirurgicale.

Industria anti-aging (acest termen a ajuns destul de controversat, iar FDA-ul își propune să îl scoată de pe produsele de îngrijire a pielii) valora 165 de miliarde de dolari în 2017 (conform www.psmarketresearch.com) și se preconizează că în perioada următoare va crește cu aproximativ 7,9%. Iar factorii care contribuie la acest boom global sunt creșterea populației geriatrice, avansul tehnologiilor estetice și sporirea venitului femeilor în țările dezvoltate.

Produsele antirid, vopseaua pentru păr, ecranul UV, cremele anti-vergeturi, folosirea toxinei botulinice și a filler-elor injectabile sunt principalele segmente în care s-a înregistrat această creștere, apoi urmează aparatele de radiofrecvență, laserele, dispozitivele anticelulitice și de microdermabraziune, tratamentele împotriva căderii părului, tratamentele depigmentante, antiacnee, augmentarea sânilor, liposucțiile – cam acestea sunt cele mai frecvente proceduri, în ordinea popularității lor. Piața e dominată de generația X (cel mai mare consumator de estetică), baby boomers sunt pe locul doi, urmați de millennials, care, fie vorba între noi, momentan nu au nevoie de întinerire majoră.

Se spune acum că 30s are the new 20s și 40s are the new 30s. Dar în ce context am câștigat acest timp? De la Botox încoace, procedurile estetice ne-au ajutat să păcălim o decadă, să mai copilărim, ca Peter Pan. Când arăți mai tânără ai mai multe șanse pe piața muncii (ca și cum un aspect fresh e echivalentul entuziasmului și al forței de muncă), dar și pe piața dating-ului. În ultimii ani am văzut cupluri de celebrități în care diferența de vârstă înclină și în direcția opusă paradigmei acceptate social. Respectiv, femeile numără mai multe primăveri decât partenerii lor. Și aici mă refer la Madonna, Jennifer Lopez, Britney Spears, Demi Moore și, mai nou, Priyanka Chopra. Toate au/au avut relații mediatizate cu bărbați mai tineri, însă mă întreb câte dintre aceste povești de dragoste s-ar fi înfiripat dacă ele nu și-ar fi sfidat vârsta cu ajutorul medicinei estetice.

M-a lovit această întrebare când mi-am dat seama că mama (care arată de 60+) are o vârstă apropiată de Madonna, ai cărei iubiți recenți fac parte din generația Y. Nu emit nici o judecată asupra acestui fapt, realizez însă că discriminarea pentru vârstă, așa-numitul ageism, e mult mai dură la adresa femeilor. Și chiar asta spunea și Madonna într-un discurs de acceptare a premiului Woman of the Year Billboard Women in Music în 2016: „Să îmbătrânești e un păcat. Oamenii spun că sunt controversată, însă cred că cel mai controversat lucru pe care l-am făcut a fost să rămân în lumina reflectoarelor”, a declarat vedeta.

„În general, persoanele care apelează la intervenții estetice, fie că vorbim despre lifting, toxina botulinică, filler-e sau alte proceduri, au un complex, o problemă pe care vor să o rezolve. Și de aceea întreb întotdeauna pacienta ce o deranjează, nu aduc eu sugestii, pentru că frumusețea, percepția de sine… sunt lucruri relative. De obicei, persoanele care apelează la aceste proceduri nu spun că vor să arate mai tinere, ci pur și simplu mai bine. Intervențiile estetice au limitele lor, dacă încerci să faci o persoană de 60 să arate ca la 20, rezultatul va fi ridicol, pentru că îmbătrânirea se petrece la foarte multe niveluri. Se întâmplă o serie de procese, de la retracție osoasă și până la pierdererea fermității sau degradarea texturii pielii, procese care nu pot fi reversate sau reconstituite fidel, însă se pot obține îmbunătățiri majore. Într-adevăr, am avut ca feedback de la mai multe paciente faptul că, după anumite intervenții, atunci când se uită în oglindă și nu mai văd lucrurile care le deranjau (riduri, piele lăsată sau alte lucruri care vin odată cu vârsta) se simt mai tinere. Totuși, revin, scopul pacientelor e de a arăta mai bine, indiferent de vârstă”, spune dr. Oltjon Cobani, medic primar în chirurgie plastică.

Deși fac parte din generația Z, recunosc că am apelat la multe proceduri anti-aging, prin prisma job-ului, și asta mi-a oferit, de-a lungul anilor, satisfacția de a arăta mai tânără decât sunt și de a primi multe complimente, ca și cum ar fi un merit personal. Chiar anul ăsta, în Suedia (deci nu în Statele Unite, unde e o procedură standard) a trebuit să arăt un act de identitate ca să cumpăr vin. Totuși, nu cred că aceste proceduri fac o diferență atât de majoră în felul în care arăt (dacă compar o poză de acum cu una de acum zece ani se vede foarte clar avansarea în vârstă), însă pot să confirm că te ajută să arăți și să îmbătrânești… mai grațios. Însă, dincolo de aspectul fizic, unde mai putem să trișăm, vârsta e un barometru social pentru realizările noastre personale și profesionale, iar pentru asta nu există intervenție. De exemplu, o femeie fără copii s-ar putea să resimtă vârsta de 40 de ani cu totul altfel față de o alta care a procreat si care are o viață de familie armonioasă, indiferent ce și-ar dori cele două. Pentru că ceasul biologic face tic-tac indiferent de prioritățile noastre în viață, iar așteptările societății apasă pe vârsta noastră din buletin, chiar dacă limitele sunt acum mult mai suple față de deceniile anterioare.

O vorbă din popor spune că vârsta este doar un număr. Eu aș spune, însă, că vârsta este un simbol cultural, pe care noi îl învestim cu o anumită energie, un subiect tabu, o lamă cu două tăișuri. Dacă în societățile tradiționale odată cu vârsta veneau la pachet, implicit, experiența și respectul, în societățile moderne goana după tinerețea veșnică a făcut să pălească aura nobilă a îmbătrânirii. Iar presiunea socială a ajuns să creeze frustrări și chiar depresie. Majoritatea oamenilor nu știu să primească complimente, însă cel de a arăta «mai tânăr» este printre cele mai apreciate. Totuși, persoanele al căror ceas ticăie în interior nu se pot bucura până la capăt de himera tinereții obținută prin proceduri estetice. O femeie de 40 de ani care nu a bifat căsătoria și copiii este privită acuzator de cei din jurul său. În societățile occidentale și de puțin timp, 30 nu mai este o barieră negativă, femeia începe să-și descopere adevărata valoare și să se bucure de ea, dar sutele de ani de arhetipuri ce echivalează femeia realizată cu familia tradițională au lăsat crevase adânci în emoționalul colectiv. OK, poate că mariajul fructuos nu mai este chiar Sfântul Graal al împlinirii, dar măcar profesional sau social trebuie să compenseze și să justifice timpul ce a trecut. Autocritica este foarte puternică și duce adesea spre vizita la cabinetul psihoterapeutului, mai ales atunci când, oricât de bune ți-ar fi genele sau de reușite procedurile estetice, senzația că nu mai ai timp îți roade sufletul. De aceea spun că vârsta este un simbol la care fiecare se raportează în baza contextului social, a educației primite și a stilului de viață”, spune psihologul Andra Iliaș.

Deci vârsta este sau nu o povară în funcție de modul în care ne raportăm la prieteni și familie, la obiectivele pe care ni le-am propus la început de drum și la așteptările oamenilor dragi sau ale celor pe care vrem să îi impresionam. Și cred că mulți dintre noi și-au imaginat că viața lor va decurge altfel. Spre exemplu, în liceu îmi imaginam că după 30 de ani voi avea cel puțin doi copii (din trei) și multe succese de ordin profesional care încă nu s-au adeverit. Dar câteodată planurile din adolescență se fac praf în umbra unor vise de adult. În plus, trebuie să acceptăm că multe dintre lucrurile care sunt așteptate de la noi nu țin de controlul nostru (de exemplu, vârsta fertilității). De fapt, un studiu realizat pe 106 subiecți cu vârstele cuprinse între 60 și 90 de ani, de Universitatea „Friedrich Schiller” din Germania, a arătat că oamenii declarau că se simt mai tineri în zilele în care aveau percepția că dețin controlul vieții lor, că sunt la cârmă. Și e ironic, pentru că atunci când vorbim de lucruri importante, precum sănătatea, longevitatea sau norocul în amor, controlul e doar o iluzie. Însă indiferent de câte primăveri numărăm sau de cum ne raportăm la lume, măcar acum putem trece prin viață cu fruntea senină. Pentru că există toxina botulinică.

Citește și:
4 lucruri pe care să le faci în fiecare dimineață pentru a reduce ridurile fine

Foto: Imaxtree

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Mai multe din beauty