ELLE BEAUTY: Operațiile estetice pentru generația Snapchat

Obișnuiți cu filtrele pe care le oferă social media, tot mai mulți tineri nu mai pot face distincția dintre realitate și mediul virtual. Imaginea din telefonul mobil trebuie atinsă cu orice preț. Chiar dacă asta înseamnă un șir interminabil de intervenții estetice.

ELLE BEAUTY: Operațiile estetice pentru generația Snapchat

Lara are 13 ani și își dorește cu ardoare o rinoplastie. Nu are acest gând de ieri, de azi, ci de aproape doi ani. Când am întrebat-o de ce vrea să își schimbe nasul, mi-a răspuns fără să stea pe gânduri: „E oribil. Nu vezi cât e de mare?”. Fără să apuc să îi dau o replică, își scoate telefonul din buzunar, intră pe Instagram și setează filtrul Tiger Eyes by korrinarico. „Vezi, așa aș vrea să arate. Și cred că mi-ar plăcea și buzele ca aici, un pic mai mari. Și ochii mai alungiți. Sunt chiar frumoasă așa”.

Pledoaria mea despre imaginea total nerealistă pe care o creionează social media nu a impresionat-o prea mult. M-a întrerupt rapid, spunându-mi că deja strânge bani pentru operație și că, dacă va economisi în fiecare lună alocația primită, până la 18 ani va reuși să își facă intervenția.

Partea cu adevărat alarmantă este că astfel de povești sunt tot mai des întâlnite, iar vârsta de la care se instalează o tulburare dismorfică scade vertiginos. Conform International Society of Aesthetic Plastic Surgery, în 2017, la nivel mondial, au fost efectuate aproape 11 milioane de operații estetice. Dintre acestea, peste 44 de mii de augumentări mamare, peste 70 de mii de rinoplastii și peste 33 de mii de liposucții au fost făcute de tinere care nu împliniseră încă 18 ani. Dacă în peste 90% dintre aceste cazuri ar fi vorba de o problemă reală, care într-adevăr ar necesita o corecție sau o reconstrucție, poate că statistica nu ar fi neapărat îngrijorătoare. Nimeni nu poate nega beneficiile pe care o operație estetică le are asupra psihicului unei adolescente care se confruntă cu un defect vizibil, major, și care îi afectează toate palierele vieții. Dar de cele mai multe ori, dorința de a-și schimba aspectul fizic nu are un temei real, ci este doar o reacție la un context socio-cultural sau este declanșată de anumite traume din copilărie.

„Fetițele care dezvoltă astfel de complexe, cu dorința modificării aspectului fizic, o pot face fie din sentimentul că nu sunt iubite de părinți, fie în opoziție cu mama (părintele de același sex) – ‘Eu nu vreau să fiu ca tine’ –, sau în competiție cu mama – ‘Mama e frumoasă/perfectă, eu nu sunt’ (și aici vorbim despre o posibilă tulburare a mamei – narcisism, OCD, personalitate histrionică, etc.)”, îmi explică psihologul Iulia Bârcă.

În plus, așa cum era de așteptat, nemulțumirile legate de înfățișare au rareori legătură cu aspectul fizic real. Ele izvorăsc mai degrabă dintr-o stimă de sine scăzută, dintr-o neîncredere în propria persoană sau din teama de a fi exclus, toate fiind cultivate încă din primii ani de viață.

„Tulburarea dismorfică corporală își poate avea bazele în copilărie, atunci când copilul nu primește feedback pozitiv din partea părinților, validare și încurajare, când stima de sine nu este consolidată ci, din contră, deseori compromisă. Vorbim aici despre copiii cu părinți critici, părinți egoiști, absenți sau neglijenți, părinți cu standarde prea înalte, neatenți la nevoile copilului. Indiferent de tipul de abuz din copilărie (neglijarea emoțională este, și ea, o formă de abuz), credința copilului ajunge să fie ‘dacă eram mai bun/mai deștept/mai frumos aș fi primit iubire/atenție/acceptare’. Să nu uităm că atunci când părinții eșuează în rolul de îngrijitori și nu reușesc să construiască un atașament securizant cu copilul, acesta va transfera vina asupra lui. Copiii nu spun părinților că nu sunt suficienți de buni, ci își vor spune chiar lor acest lucru. Odată cu înaintarea în vârstă, putem vorbi despre un copil interior vulnerabil care încearcă să se alinieze unor așteptări nerealiste pe care le interpretează ca venind din partea celorlalți – ‘trebuie să fiu într-un anume fel’. Iată cum putem ajunge la nemulțumiri legate de felul în care arătăm și, în consecință, să căutăm căi pentru a remedia aspecte pe care noi le percepem drept defecte”, spune Iulia.

Dar lucrurile sunt mai complexe de atât și nu se rezumă doar la un context familial nefavorabil. Așa cum e și cazul Larei, dorința de apela la o intervenție estetică încă de la 13 ani a fost influențată de mirajul rețelelor sociale. Deși acestea sunt adeseori folosite ca platforme pentru a promova body positivity, în egală măsură sunt și un mediu toxic, al imaginilor prelucrate în exces, al unor standarde de frumusețe imposibile și al filtrelor care distorsionează complet realitatea. Iar asta a dus chiar la apariția unei noi tulburări, numită „dismorfie Snapchat”.

Într-un studiu din 2017, realizat de American Academy of Facial Plastic and Reconstructive Surgery (AAFPRS), 55% dintre medicii esteticieni au declarat că pacienții cer operații estetice numai pentru a arăta mai bine în postările făcute pe social media. Însă Snapchat nu este singura rețea socială care a condus la un astfel de comportament. TikTok-ul a ajuns un soi de promotor al operațiilor estetice în rândul tinerelor. Zeci de mii de adolescente își prezintă intervențiile chirurgicale folosind deja faimosul clip care sună cam așa: „Girl, dont do it, its not worth it. Im not gonna do it, girl. Im just thinking about it… I did it!”.

Citește continuarea în ELLE IUNIE 2021!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
peroz.ro
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din revista elle