ELLE BEAUTY: Frumusețe toxică

În goana obsesivă după ingrediente-minune, omitem complet celelalte substanțe care se regăsesc în produsele cosmetice sau de îngrijire.

ELLE BEAUTY: Frumusețe toxică

Efectele toxice pe care le au acestea sunt ascunse adesea sub forma unor denumiri imposibil de pronunțat, peste care trecem cu vederea, crezând că sunt mai puțin importante. În realitate, însă, ele ar trebui sa constituie principalul criteriu de alegere.

După ce în toate celelalte articole ale revistei ți-am recomandat sute de produse cosmetice și de îngrijire, probabil că un articol în care îți vorbesc despre cât de nocive sunt nu poate fi considerat decât o dovadă de ipocrizie. Ca să lămurim încă de la început: chiar dacă industria de beauty are multe carențe și nu este reglementată pe cât de mult și de bine ar trebui, asta nu înseamnă că toate produsele existente pe piață sunt bombe chimice, care în loc să ne ajute să arătăm mai bine, nu fac altceva decât să ne îmbolnăvească. Iar acest lucru este valabil în cazul oricărei alte industrii.

Să ne uităm la cea a modei, de exemplu. În timp ce tot mai multe brand-uri au adoptat metode sustenabile de a confecționa hainele, în continuare există și companii care exploatează în mod barbar atât mediul înconjurător, cât și popoarele din țările sărace. Sau ne putem raporta la industria alimentară. În același supermarket poți găsi un întreg raion cu produse organice, ambalate în recipiente biodegradabile, precum și alimente bogate în aditivi chimici, coloranți artificiali sau nitrați. Ce vreau să subliniez cu asta este faptul că (din păcate!) nu putem controla nici calitatea produselor care ajung în magazine și nici procesul de fabricație a acestora, dar putem alege. Iar pentru asta avem nevoie de educație. Tocmai de aceea, rolul acestui articol nu este de a desființa întregul domeniu al frumuseții, ci de a-ți expune și o parte mai puțin plăcută a acestuia, care, chiar dacă de cele mai multe ori este atent ascunsă sub preș, există. Iar dacă nu o cunoști, nu poți face alegeri corecte și benefice pentru sănătatea ta.

Toxic probabil că e ultimul cuvânt pe care l-ai asocia cu produsele cosmetice sau de îngrijire, dar istoria ne arată că nu sunt deloc doi termeni antagonici. Primele exemple în acest sens vin tocmai din perioada Egiptului antic, când atât femeile, cât și bărbații obișnuiau să se machieze și să folosească diverse loțiuni menite să îi ajute să facă față soarelui toropitor și vântului puternic. Potrivit unui studiu publicat de revista Science, se pare că fardurile de ochi pe care le foloseau egiptenii conțineau și o cantitate considerabilă de plumb care, dacă este folosit timp îndelungat, poate afecta sistemul nervos central.

Tot din vremea Egiptului antic vine și prima victimă a cosmeticelor, regina Hatshepsut, despre care cercetătorii de la Universitatea Bonn din Germania au afirmat că a decedat din cauza unei loțiuni pe care o folosea pentru a-și trata diferite afecțiuni ale pielii. Crema conținea ulei de palmier, ulei de nucșoară, acizi grași, dar și benzpiren, o hidrocarbură aromatică, însă cancerigenă. Apoi, din timpul Renașterii și până în secolul XX, dezideratul în materie de frumusețe era o piele cât mai albă, lipsită de imperfecțiuni. Iar pentru a obține asta, femeile foloseau o gamă largă de ingrediente toxice precum mercurul argintiu, creta sau vopseaua albă din plumb. Din cauza arsenicului din componenţa celei din urmă, letal de altfel, multe dintre ele și-au pierdut viața în dorinţa lor de a atinge ceea ce era atunci standardul suprem de frumuseţe, un ten cât mai palid posibil.

În mod cert, astăzi nu mai putem vorbi despre astfel de practici, însă asta nu înseamnă că ingredientele periculoase au dispărut complet din produsele cosmetice sau de îngrijire. Iar motivul principal pentru care încă se întâmplă asta îl reprezintă reglementarea îndoielnică a industriei de frumusețe. Europa stă ceva mai bine la acest capitol, în 2009 UE interzicând folosirea a 1.328 de chimicale, însă nu același lucru se poate spune și despre Statele Unite ale Americii. În 2018, SUA a scos de pe piață doar 11 ingrediente toxice. În plus, ce e cu adevărat îngrijorător este faptul că legislația cosmeticelor din SUA nu a mai fost actualizată din 1938. Ceea ce înseamnă nu numai că ingredientele folosite nu au mai fost analizate de aproape un secol și că studiile care atestă legătura dintre folosirea acestora și dezvoltarea anumitor afecțiuni nu sunt incluse în documentele oficiale, ci și că producătorii de cosmetice nu sunt obligați să testeze produsele înainte de a le lansa. În lipsa unei astfel de obligativități, companiile pot folosi fără probleme substanțe despre care știu că pot avea repercusiuni negative asupra sănătății consumatorilor, însă care sunt benefice pentru afacere. Sunt mai ușor de obținut, cresc calitatea produselor sau perioada de valabilitate.

Rose-Marie Swift, make-up artistă și fondatoarea RMS Beauty, un brand organic de cosmetice, vorbește pe larg despre practicile industriei în documentarul Toxic Beauty, afirmând că brand-urile folosesc în mod conștient ingrediente toxice, însă că nimeni nu își asumă riscul de a vorbi despre asta.

„Un chimist care lucrează pentru unul dintre cele mai mari brand-uri de cosmetice din lume – nu o să spun ce brand este, dar îl știți voi – m-a sunat în urmă cu mulți ani și m-am gândit: ‘Oh, Doamne, e ceva foarte important!’. Mi-a spus: ‘Industria cosmetică distruge celulele femeilor!’. Celulele. Ce-lu-le-le. Am rămas cu gura căscată și l-am întrebat: ‘De ce nu vorbești despre asta?’. Și știi ce mi-a zis? A spus: ‘Nu pot!'”, dezvăluie Rose-Marie în deschiderea documentarului.

Potrivit Environmental Working Group, o femeie folosește în medie, pe zi, cel puțin 12 produse cosmetice și de îngrijire. Așa cum arată un studiu realizat de Biosen, acest lucru înseamnă că majoritatea femeilor sunt expuse la peste 515 chimicale sintetice. Chiar dacă sunt aplicate doar pe piele, asta nu înseamnă și că rămân acolo. Sunt absorbite în sânge, iar asta poate determina probleme serioase de sănătate.

Unul dintre cele mai cunoscute astfel de cazuri a fost cel legat de pudra de talc comercializată de Johnson & Johnson. Peste 20.000 de femei au raportat că au dezvoltat cancer ovarian după ce au folosit ani la rând pudra de talc a brand-ului american. Un document din 1957 a arătat că produsul era contaminat cu azbest, un mineral cancerigen. Potrivit datelor obținute de avocatul Allen Smith, cel care le-a reprezentat în instanță pe o parte dintre femei în procesul cu Johnson & Johnson, gigantul farmaceutic ar fi știut încă din anii ’60 că talcul conține substanțe toxice și încerca la momentul respectiv să găsească o alternativă mai puțină nocivă.

Citește continuarea în ELLE AUGUST 2021!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
peroz.ro
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din revista elle