Un job de viitor

Daca primesti o carte de vizita pe care scrie „pet psychic”, „fitness manager” sau „business etiquette adviser”, nu inseamna neaparat ca esti in America. E foarte posibil ca scena sa aiba loc in Romania. Te-ai intilnit cu cineva care are... un job de viitor.

Un job de viitor

La prima vedere, Andrew Davidahzy e un profesor tipic de liceu. Care, pe linga cursurile de tehnologie, sustine si un curs practic de fotografie. Mai bine zis, de interpretare a fotografiilor. Nu a unora obisnuite, ci a acelor fotografii in care apar „fantome”. Pe cartea lui de vizita scrie clar „ghost photo analyst”. E o poveste pe care site-ul www.careerbuilder.com o afiseaza ca exemplificare a ceea ce s-ar putea numi slujba viitorului”. Nu e singura: exista scriitor de carti de magie, spion industrial, astrolog, psihiatru de catei, director of wellness, career coach, psihoterapeut pentru „salvarea” celor atrasi de secte ocul­te.

Toate acestea, adaugate unei palete deja largi de specializari care tin de domeniul IT, design, publicitate si In­ter­net. „Meseriile sint inevitabil legate de progresul economic si de un sistem educational care se adapteaza la cerintele pietei. In Romania, tipologia meseriilor se afla inca intr-o perioada de tranzitie. Sa nu uitam ca in ultimii ani meserii de genul broker, marketing ma­nager sau web designer au facut o adevarata revolutie si au pus la grea incercare limbajul de lemn al Codului ocupatiilor”, spune Andreea Dima, consultant de resurse umane la agentia AIMS Romania.

Si totusi, pe site-urile de locuri de munca sau in paginile ziarelor din Romania apar anunturi de recrutare pentru „communication facilitator”, „information business consultant”, „listing agent”. Ce specializare ar putea sa fie la mare pret in urmatorii ani? „Nimeni nu va mai putea face nimic in 5 ani fara un calculator. Nimeni nu va mai putea absolvi un curs sau obtine o calificare pentru a practica o meserie pe intreaga durata a vietii. Pe masura ce unele meserii vor disparea, cei care le practica trebuie sa fie deja pregatiti pentru altceva”, spune psihologul Sorin Faur, de la agentia de recrutare Adecco Romania. „Vor fi importante meseriile care implica un nivel ridicat de competente sau creativitate – scriitori, designeri, muzicieni, actori, in defa­voarea meseriilor care pot fi suplinite cu succes prin tehnologie”, accentueaza consultantul AIMS.

Asa ca nu e de mirare ca vom avea sau avem deja linga noi un „antrenor” care sa ne ajute in dezvoltarea carierei, „un consultant de eticheta in afaceri” care sa ne invete cind si unde putem folosi telefonul mobil sau e-mail-ul si un „director of wellness” la birou (care va avea grija sa respectam un program sanatos de alimentatie si orele de fitness). Hmm! Doar cind ma gindesc la asta si ma simt deja ca o adevarata vedeta de la Hollywood (din categoria acelora care au nevoie de nutritionist, psihoterapeut pentru probleme legate de greutate si un paznic pentru frigider ca sa slabeasca doar citeva kilograme).

Practic, pentru orice tine de timpul liber, de stilul de viata, de eticheta, de relatiile cu oamenii va exista cite un consultant. Care sa dea sfaturi. Pe bani, bineinteles. „Invadarea me­diului profesional, dar si a celui privat de beneficiile tehnologiei moderne va crea mult timp liber, prin urmare am putea vorbi de calificari ce tin de loisir si de rafinarea modalitatilor de petrecere a timpului liber. Sau de calificarile ce tin de studiul dezvoltarii personale a omului”, spune Eugen Dumbrava, project manager NetBridge (www.hr-romania.ro). „Tehnica evoluea­za, dar aparitia unor meserii mai ne­obisnuite nu este legata doar de aceasta evolutie, ci si de diversificarea si specializarea cerintelor consumatorilor, fie ei companii sau persoane fizice, in diverse domenii”, spune Cristina Pasat, manager la agentia de recrutare „Professional”.

Astfel, si in Romania au aparut meserii care servesc unor segmente foarte inguste din anumite domenii: traineri si consultanti pentru diverse probleme (fi­nanciare, juridice, psihologice, de imagi­ne). „Cred ca dezvoltarea tot mai intensa a sectorului serviciilor, cit si automatizarea productiei vor atrage sporirea numarului de job-uri in servicii, in detrimentul celor din productie, care vor fi tot mai specia­lizate. Mitul generalistilor cu care ne-am obisnuit in Romania va apune in favoarea specialistilor. Cautarile firmelor incep sa fie tot mai targetate, ele dorind spre exemplu specialisti in marketing industrial si nu doar in marketing”, accentueaza Mada­lina Dumitrescu, manager al Business Intelligence Agency (BIA). „Angajatii vor trebui sa fie capabili sa rezolve probleme, sa fie inventivi si independenti, sa detina cantitati din ce in ce mai mari de informatii cit mai noi”, explica Iuliana Stere, PR manager la compania Neogen (administrator al site-ului www.best­jobs.ro).

Ce se va schimba in munca viitorului?

„Daca va exista un birou al viitorului, acesta va fi mai mult un loc de intilnire, cu incaperi destinate unor anumite activitati si nu anumitor oameni. Munca in compania viitorului va insemna o impartire perfecta a timpului intre munca full-time (predominanta pentru barbati) si cea part-time (predominanta pentru femei), dar si intre munca de la birou si munca de acasa. Companiile si job-urile virtuale vor inlocui birourile fixe si contractele de munca pe termen lung”, imi face o schita asupra viitorului reprezentantul www.bestjobs.ro.

Imaginati-va! Sa stai linistita acasa si, intre doua ceaiuri si un serial TV, sa lucrezi la un proiect. Sau la mai multe deodata. Sa fii consultat in legatura cu problemele sentimentale ale animalului de casa sau in legatura cu eticheta de afaceri pentru o videoconferinta. Sau sa organizezi o petrecere pentru pisici. Toate acestea fara sa fii legat de un birou sau de un program anume. „Mie imi convine”, imi spune un prieten consultant pe probleme financiare. „Lucrez doua luni la un proiect, nici n-am nevoie de birou. Imi iau toate lucrurile acasa. Pot lucra si noaptea. Apoi, cind termin, daca pot, imi rezerv citeva zile libere, sa ma relaxez.”

„E un concept vehiculat de analisti, acela de efect de cocon. Acesta defineste feno­menul prin care, in viitor, oamenii vor dori sa petreaca mai mult intr-un spatiu intim, securizat, in care sa dispuna de confortul oferit de casele, masinile, birourile si comunitatile lor inchise. Nu in ultimul rind, o data cu evolutia solutiilor wireless, Inter­netul se va impune ca metoda genera­lizata de tranzactionare a informatiilor si in anumite domenii va face redundanta prezenta fizica la un birou”, spune Andreea Dima.

„Tehnologia inalta este cea care ne invadeaza viata. Si tendinta de a o integra in munca noastra, pentru a ne-o face mai usoara, este manifestata in mod agresiv, in special de angajatii tineri, sub 35 de ani. Aceasta duce la din ce in ce mai multe forme de munca non-industriala”, spune Iuliana Stere. „Sistemul de lucru va deveni mai flexibil, dezvoltarea infrastructurii permitind desfasurarea unor activitati in afara biroului, chiar de acasa. Iar sistemul de munca temporara, pentru acoperirea unor nevoi punctuale, va deveni mai popular si probabil va fi extins chiar la nivelul unor pozitii manageriale”, subliniaza managerul BIA Romania. IT, ecologie, inginerie genetica „Modelul traditional de munca si de companie angajatoare este pe cale sa dispara. Pentru ca exista cerinte foarte specifice, multe companii incep sa recurga la munca temporara sau outsourcing, care le ofera flexibilitate.

Munca in sine poate fi privita ca un produs, de care azi e posibil sa ai nevoie, miine nu. Si va conta foarte mult capacitatea de adaptare rapida. An­ga­jatorii se vor astepta de la angajatii lor sa fie cit se poate de flexibili si sa fie dispusi sa invete sa lucreze rapid cu noile echipamente”, argumenteaza Sorin Faur.

„Dome­niul jocurilor pe calculator a fost cel care a generat deja o paleta larga de activitati specifice, combinatii intre arta si IT. Nu de mult, o companie a avut o cerinta de post pentru game designer in industria jocurilor video. Potrivit specificatiilor, era necesar ca persoana respectiva sa fie calificata in IT, arte vizuale si literatura”, completeaza el. E un domeniu in care spe­­­cializarea este dusa la extrem: exista scenaristi de jocuri video, web-designeri, specialisti in anima­tie, specialisti in texturi sau efecte audio. Sau arhitecti. Credeati ca se intilnesc doar in constructii?

In IT, unul din cele mai noi jo­b-uri la nivel international poarta denumirea de „chief information ar­chitect”. E acea persoana care pro­iec­teaza „cladi­rea” unui site web, avind grija ca toate „caramizile” (respectiv infor­ma­tiile) sa fie asezate in locurile si forma dinainte stabilite. Un alt domeniu in plina dezvoltare este cel ecologic (unde exista specializari in functie de mediul in care actioneaza specialistii, iar „salvatorii de balene” nu sint doar denumiri inventate pentru filme), dar si medicina sau ingineria genetica.

„O alta situatie: cea in care multe din posturile actuale existau mai de multa vreme, chiar daca sub alta denumire. Spre exemplu, pe administratorul unei cladiri il intilnim astazi sub denumirea de «facility manager». Dezvoltarea domeniului imobi­liar si specializarea muncii au dus la posturi specifice, ca «property manager», «listing agent», persoane responsabile cu anumite tipuri de tranzactii sau tipuri de imobile”, spune ma­na­­gerul agentiei „Professional”.

Chiar daca munca se specializeaza pe domenii foarte inguste, responsabilitatile nu scad, iar evaluarea muncii devine tot mai drastica. „O categorie larga de angajati vor avea posibilitatea in viitor sa aiba un program flexibil, se va dezvolta lucrul pe proiecte, salariatii fiind evaluati exclusiv pe baza rezultatelor finale pe care le au”, spune Cristina Pasat. „De fapt, toate res­ponsabilitatile angajatului vor fi mai clar masurabile, astfel incit se va ajunge la o dictatura a evaluarilor de tot felul”, accen­tueaza Eugen Dumbrava.

Sa recapitulam putin: nu peste mult timp, vom lucra mai putin, mai relaxat, fara constringerile unui birou fix si vom avea in jur o multime de oameni care sa ne dea sfaturi (competente) financiare si de eticheta, sa ne faca recomandari referitor la modul nostru de viata, la felul in care sa ne petrecem timpul liber. Ce sa zic? Abia astept sa mai treaca citiva ani…

Arhiva revistei ELLE
Foto: Shutterstock

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din lifestyle