Ileana Puiu pășește cu încredere și entuziasm în lumea actoriei

Actrița Ileana Puiu se face văzută prin propriile forțe și își propune să mai auzim de ea mult timp deaacum încolo.

Pe 10 octombrie, a apărut în cinema Gașca de la Drept, un film regizat de Mihaela Aniței și care marchează debutul ei în lungmetraj. Scenariul e semnat de Emanuel Pârvu și are la bază cartea cu același nume scrisă de Mihai Adrian Hotca. Filmul este produs de Asertiv Film și Idea Film Around the World și distribuit de RoImage. Unul dintre rolurile principale este jucat de Ileana Puiu, alături de care am povestit despre proiect, cu ce a rămas din experiența lui și lecțiile învățate de la părinții ei, regizorul Cristi Puiu și producătoarea Anca Puiu.

Apariția filmului în cinema a avut loc în aproape aceeași perioadă cu revenirea pe marile ecrane, pentru o perioadă limitată, a lungmetrajului de debut al lui Cristi Puiu, Moartea domnului Lăzărescu, la 20 de ani de la lansare.

Când era mică, Ileana a fost pasionată mult timp de pictură. Voia să devină pictoriță, iar sora ei, Smaranda, visa să ajungă președintă. S-a născut aproape de filme și a crescut printre ele. Când avea zece ani, a jucat în Aurora, filmul scris și regizat de tatăl ei. Chiar dacă a avut doar câteva replici, atmosfera și dinamica i-au trezit interesul pentru actorie. „Mi-a plăcut că am putut să plec de la școală, să stau până dimineața.” Era foarte entuziasmată. La 12-13 ani, a interpretat-o pe Zoe în scurtmetrajul Fotografii de familie, regizat de Andrei Cohn. Își amintește că „personajul meu se zgârie în niște globuri de Crăciun sparte și trebuia să am niște sânge fals și să mă prefac că mă doare, să trăiesc momentul ăla așa cum l-aș trăi dacă s-ar întâmpla cu adevărat.” I se părea tare tot ceea ce ține de racord.

„Trebuia să existe un ștrudel de mere cu zahăr pudră pe masă de fiecare dată și Ioana Flora mânca din el, ea o juca pe mama mea. Era la un moment dat în bucătărie un șnițel cu piure, dar mă jucam în el sau în zacuscă și trebuiau să fie puse la locul lor după fiecare dublă.”

N-ar fi zis atunci că asta o să facă pentru tot restul vieții, dar „am început să înțeleg bucățile care construiesc o scenă, un film, o poveste.”

Ileana joacă în Gașca de la Drept alături de Maruca Băiașu, Cezara Petredeanu, Tudor Cucu-Dumitrescu, Theodor Șoptelea, Șerban Lazarovici, Vlad Brumaru, Andi Vasluianu, Daniela Nane și Adrian Titieni. Povestea surprinde șapte studenți de la Facultatea de Drept care se întâlnesc cu maturitatea, cu situații neașteptate și alegerile care le pot schimba major cursul vieții. Gabi, jucat de Tudor Cucu-Dumitrescu, află că fiica lui este grav bolnavă și trebuie să urmeze un tratament costisitor. Iubita lui, Ema, interpretată de Ileana, dar și restul găștii își propun să-l ajute, dar planul lor întâmpină multiple obstacole pe parcurs.

Distribuția filmului *Gașca de la Drept*

Pentru Gașca de la Drept, n-a fost tocmai un casting. „Personajele au fost croite pe noi, din ce am înțeles din discuții ulterior”, îmi spune Ileana. A primit un telefon și a acceptat propunerea. „Au existat probe, bineînțeles, că trebuia să vedem dacă ne potrivim unii cu alții, dacă e ok, și până la urmă ne-am potrivit, foarte bine chiar, fiecare cu fiecare.” Au existat momente în care a fost foarte stresată și s-a gândit că poate nu se potrivește, dar acestea au trecut pe măsură ce proiectul a înaintat.

Crede că nu prea seamănă cu Ema.

„Ea e rațională și eu nu sunt. Este mult mai cu picioarele pe pământ. E genul ăla de prietenă la care te duci și îi spui: uite, mă simt pierdută; și e persoana care ți-ar zice pas cu pas cum să faci.”

Consideră că personajul ei „ia o decizie prin propriul ei filtru, nu obiectiv vorbind corectă, pentru că, în cazul lui Gabi, l-a trădat.” O vede pe Ema sigură și rezervată. „Își calculează cuvintele pe care le spune, pașii, cum să facă. Și când e îngrijorată, mi se pare că e calmă.” În comparație cu rolul ei, Ileana este agitată într-o primă fază atunci când trebuie să facă o alegere serioasă.

„Cred că, de fiecare dată când citesc ce rol trebuie să joc, e un moment în care mă gândesc la mine foarte mult. Cât la sută din mine se află în personajul ăsta?”.

Iar la Ema au existat o serie de praguri de explorat și a trebuit să lucreze pentru a fi mai calmă. „Au fost anumite caracteristici pe care a trebuit să le înțeleg mai bine ca să pot să o interpretez.”

Imaginându-și cum ar reacționa dacă s-ar confrunta cu situația Emei, spune: „aș fi făcut la fel dacă știam că prietenul meu are un copil și nu are bani, aș fi vorbit măcar cu o persoană.” Îmi zice că personajul ei și Gabi au o relație frumoasă, „pare că se înțeleg unul pe celălalt și prin liniște.” Pentru Ileana, Gașca de la Drept este un film „despre prietenie, curaj, sacrificiu, despre multe trăsături de caracter pe care ai vrea să le vezi într-un grup de prieteni.”

Ar vrea ca oamenii să rămână în urma vizionării filmului cu faptul că „indiferent de vârstă, generație, meserie, rasă etc., ideea de comunitate pe care ți-o creezi, cum ți-o nutrești, este nemuritoare. Mi se pare că este foarte important în viață să treci măcar o dată prin chestia asta.”

Iar din experiența Gașca de la Drept a învățat „să am răbdare, să-i înțeleg pe ceilalți din jur.”

Un film care a rămas cu ea este A Woman Under the Influence, regizat de John Cassavetes și cu Gena Rowlands, care a fost soția lui, ca protagonistă.

„Joacă un rol extraordinar și-mi vine să plâng gândindu-mă la el. E un film la care te uiți și compătimești, vrei să fii acolo, alături, și îmi place foarte mult, e în biblioteca sufletului meu.”

O altă peliculă preferată este Blue, parte din trilogia Three Colours a lui Krzysztof Kieślowski, cu Juliette Binoche. „E genul ăla de film unde și liniștea te sfâșie. E atât de bine regizat, jucat, scris și tot, încât simți că ești foarte bună prietenă cu personajul principal, te lovește, te rupe un pic.” Pentru că se simte mai apropiată față de personajele feminine, o mai amintește și pe Laura Dern în filmul Wild at Heart, regizat de David Lynch. Recent, a văzut serialul Girls și se uită pentru a patra oară la Fleabag.

„Nu-mi plac doar personajele dramatice care trec prin perioade grele ale vieții lor sau au obstacole multe, ci și personajele care tratează și văd viața într-o notă mai light.”

Din partea familiei, a primit mai multe sfaturi importante care se aplică atât industriei cinematografice, cât și în general, în viață:

„să am răbdare, să fiu atentă la oamenii din jurul meu, să am respect, mai ales când lucrez cu un artist, dacă e regizor, actor, orice ar fi din lumea artei, e important să le apreciezi arta, să nu vorbesc niciodată fără necunoștință de cauză, să-mi fac temele.”

Pe lângă actorie, îi place foarte mult să gătească și împărtășește această pasiune cu familia ei, inclusiv cu cele două surori, Smaranda și Zoe. A început să gătească în 2018, când avea examenul de bacalaureat. „Încercam să ignor pragul decisiv care urma să vină. În timp ce toți învățau, găseam mereu altceva de făcut.” A pornit dintr-o formă de amânare, dar și de curiozitate. „Găteam și mă uitam la teorii despre ce o să se întâmple în următorul sezon din Game of Thrones, eram foarte dedicată.” A devenit o parte esențială din viața ei, iar astăzi gătește și cu prietenul ei, mai ales pentru prieteni. „Bucuria pe care o simt când îmi iese ceva așa cum trebuie este de neînlocuit.” Pentru Ileana, gătitul este o experiență în sine, un proces de autocunoaștere și o combinație de pasiune, răbdare, curiozitate și validare. „E o întreagă poveste, o lume infinită în care am intrat și pe care o ador.” Dar privește gătitul și mâncarea ca pe o practică socială. „Împarți cu cei dragi, cunoști oameni prin ceea ce nu-ți place sau îți place, poți crea o comunitate.”

În prezent, Ileana se ocupă de comunicarea casei de producție cinematografică Mandragora. Pe mai departe, nu-și impune limite legate de ceea ce ar vrea să experimenteze din punct de vedere artistic. „Mi-ar plăcea orice cât timp sunt considerată suficient de bună să pot să interpretez un astfel de rol.” Indiferent care ar fi personajul, este deschisă să învețe. „E foarte exciting sentimentul că cineva consideră că ești bun pe un rol în care nu te-ai fi văzut, probabil. Poate nu mă văd să joc o mamă, dar nu m-am gândit niciodată, de fapt, din lipsa mea de reflecție asupra posibilității ăsteia.”