Hai sa recunoastem: omul modern are o relatie complicata cu manca­rea. Mai intii am inventat portiile uriase, si cea mai mare parte a populatiei a devenit obeza. Cautind sa ne redresam, am inventat dietele si am creat generatii intregi de adolescenti bulimici. Cind ne-am dat seama ca dieta noastra se compune in cea mai mare parte din hrana procesata, am dat vina pe lipsa de timp si viata stresanta, si, cazind in extrema cealalta, am inceput sa avem adevarate atacuri de panica daca descoperim in salata de la cina vreo boaba de porumb modificat genetic.

Unde am ajuns? In acea faza in care incercam cu disperare sa revenim la o alimentatie perfect sanatoasa, chiar cu riscul de a face din asta o obsesie. Asa se face ca Julia Roberts are cu ea in permanenta lapte de soia, pentru cazurile in care trebuie sa-si bea cafeaua in oras, Christina Aguilera are stocuri de lapte organic si brinza de soia, Gwyneth Paltrow a angajat un instructor de yoga pe post de bucatar, pentru a-i pregati numai hrana macrobiotica... si lista celor care au intrat in „Zona hranei perfect sanatoase, proas­pete si fara carne“ continua la infinit.

Dar a minca exagerat sau a minca prea selectiv e aproape la fel de daunator. Asa ca, alarmati, specialistii de la Worldwatch Institute din Washington au conceput o dieta speciala. „Vei avea mai multa energie si mai putine dezechilibre emotionale. Iar daca reusesti sa te mentii astfel pe termen lung, vei reduce riscul bolilor dege­nerative si iti vei prelungi viata cu 15 ani“, iata ce ni se promite.. Ce trebuie sa faci? Adopta o filosofie culinara franco-asiatica, adauga toleranta bucatariei britanice si pasiunea americana pentru bucataria internationala si vei obtine cea mai sanatoasa dieta posibila. Mmmmm, suna bine! Am facut o lista a lucrurilor bune si rele din alimentatia a patru tari, ca sa ai de unde alege.

Dieta multinationala

Mic dejun: Suc proaspat de portocale, müsli (cu lapte degresat, fructe si miere), tost din piine intergrala, putin unt si ceai verde. (Müsli ajuta la reduce­rea colesterolului, iar griul integral e plin de vitamine ideale pentru sistemul imunitar. Ceaiul verde si sucul de portocale contin antioxidanti si vitamine).

La ora 10: Lapte de soia. (Un pahar mare cu lapte de soia contine 30-40 mg de fitoestrogen (jumatate din aportul zilnic din dieta japoneza), care reduce considerabil riscul imbolnavirii de cancer de sin si echilibreaza sistemul hormonal.)

Prinz: Suc de morcovi, mere si ghimbir, o salata asortata cu multe verdeturi si ulei de masline, o portie mica de piept de pui la gratar cu condimente proaspete, piine de cereale , fructe proaspete. (Puiul la gratar e o sursa de proteine, iar salata asortata si sucul contin antioxidanti. O dieta saraca in vitami­nele C si E poate tripla riscul bolilor cardiovasculare, indiferent de virsta.Uleiul de masline contine acizi grasi monosaturati si reduce nivelul colesterolului.)

Cina: Vin rosu si masline, supa de legume cu soia, peste la gratar, orez, fructe si frisca proaspata, ceai verde. (Vinul rosu, baut in cantitati mici, este cardio-protector. Pestele proaspat e un aliment fantastic, o forma de proteina perfecta. Uleiul de peste contine acizi grasi esentiali pentru reglarea nivelului de colesterol si a tensiunii arteriale. Orezul contine carbohidrati complecsi, care dau energie, iar legumele si ceaiul verde contin antioxidanti.

Franta

Francezii obisnuiesc sa manince pe indelete, trei mese principale. Dieta lor contine cantitati uriase de fructe si vegetale proaspete, mult peste cele cinci portii zilnice recomandate. Maninca cereale integrale, ulei de masline si peste proaspat. Carnea e foarte importanta in bucataria franceza, dar obisnuiesc sa o consume in portii mici, egale ca importanta cu portia de vege­tale si au grija sa aleaga carne slaba. „E o dieta mediteraneana, un exemplu perfect pentru o nutritie sanatoasa“, spune Patrick Holford.

Apare, insa, un fenomen ciudat: desi sparg o multime de oua si topesc tone de unt cind gatesc, francezii au cea mai mica rata de boli cardiovasculare si obezitate din Europa. Nutritionistii numesc asta „parado­xul francez“. Unele studii sustin ca fenomenul se datoreaza vinului rosu pe care il consuma la fiecare masa. Contine flavonide, cu rol de protectie cardiovasculara.

O alta explicatie posibila ar fi cantitatea mare de antioxidanti din fructele si vegetalele proaspete, consumate zilnic. De unde vine interesul lor pentru mincare? Peter N. Styearns, autorul cartii „Fat History“, crede ca aceasta face parte din cultura lor. Din punct de vedere istoric, in Franta mesele au fost intotdeauna un eveniment social. Dar, desi abundau in mincaruri sublim pregatite, nu erau considerate un ospat. Pentru francezi, retinerea e un semn de noblete, iar a minca e o placere estetica. Cind designerii de moda au inceput sa creeze pentru femei suple (noul ideal feminin), s-a ajuns la concluzia ca putina retinere e indicata si din punct de vedere medical. Cum francezii aveau deja o cultura in acest sens, le-a fost extrem de usor sa se adapteze noilor cerinte. Ei nu se lupta cu „vinovatia fata de mincare“, ca americanii, de pilda, si le ramine placerea pura. Hrana e facuta pentru deliciul simturilor si trebuie respectata. Iata de ce francezii nu-si strica pofta de mincare cu snack-uri si maninca portii mici, dar delicioase. Aceasta atitudine s-a pastrat si in Franta contemporana. Dovada: celor de la Disneyland, din Paris, le-a fost absolut imposibil sa impuna fast-food-urile unui public care doreste hrana de calitate, servita la ore exacte, fara a fi intrerupt de paradele lui Mickey.