ELLE SPECIAL: Să ne iubim planeta!

Fă cunoștință cu câteva dintre cele mai implicate eco-celebrități, care se luptă să protejeze natura și o iubesc, pentru ca ea să ne iubească, la rândul ei.

Să ne hrănim pădurile, oceanele, habitatele, viața sălbatică și calitatea aerului, și să iubim și oamenii care populează pământul. Avem nevoie de dragoste!

Alicia Silverstone

Actriță și activistă pentru drepturile animalelor – www.peta.org

Fostul idol al adolescenților, care a jucat în Clueless și Batman & Robin, a devenit vegană devreme și a scris și două cărți de bucate. Astăzi, activista PETA tocmai a terminat de filmat Reptile, cu Benicio del Toro și Justin Timberlake. Mai mult, Silverstone apare și în al doilea sezon al The BabySitters Club pe Netflix, dar și în The Requin, Last Survivors și Senior Year, alături de Rebel Wilson. E la fel de activă și când nu e pe ecran.

ELLE: Când și cum ai devenit implicată în campaniile PETA?
Alicia Silverstone: Pe vremea când jucam în Clueless, prin 1995. Deodată eram în lumina reflectoarelor și eram dornică să transfer această lumină și asupra unei cauze dragi mie: drepturile animalelor. Am devenit vegană cam un an mai târziu, datorită tuturor lucrurilor pe care le-am aflat de la prietenii mei din această lume. Odată ce vezi cu ochii tăi cât de mult suferă animalele care sunt parte din industriile cărnii, ouălor și lactatelor – mai ales vacile, care plâng zile întregi după vițeii lor, când fermierii îi fură, astfel încât laptele mamelor lor să poată fi îmbuteliat și vândut pentru consum uman. Nu mai putem fi complici! În 2007, m-am dezbrăcat complet pentru un testimonial video pentru PETA, povestind cât de bine m-am simțit după ce am devenit vegană, și mii de oameni au comandat kit-ul lor pentru a deveni vegetarieni (zilele acestea se numește kit vegan, și încă poți comanda unul!). Sunt mândră să lucrez cu PETA pentru că produc rezultate. Această organizație se află la baza faptului că nu se mai folosesc animale la circ, abuzatorii din Tiger King și-au văzut grădinile zoologice închise, cele mai multe case de modă din lume au ajuns să nu mai folosească blană, companiile cosmetice de top nu mai testează pe animale.

ELLE: Care sunt scopul și misiunea PETA?
A.S.: Este chiar motto-ul PETA, pe care îl ador: „Animalele nu sunt ale noastre ca să experimentăm pe ele, să le mâncăm, să le purtăm, să le folosim pentru distracție sau să le abuzăm în orice alt fel.” PETA crede, ca și mine, că animalele nu ar trebui subjugate doar pentru că ni se pare că sunt sub nivelul nostru. Toți suntem animale, toți locuim această planetă, toți avem dreptul la o viață liberă de oprimare și daune.

ELLE: Care sunt actualele proiecte ale organizației?
A.S.: PETA își concentrează eforturile asupra zonelor în care animalele suferă cel mai mult, precum zona experimentelor, alimentară, industria modei și cea în care sunt folosite ca divertisment. Asta înseamnă că, dacă cei din PETA devin conștienți de faptul că o canisă crește căței doar pentru experimente, sau că un laborator ține primate în izolare, atunci vor expune aceste lucruri drept cruzimi și vor cere închiderea operațiunilor. La fel, dacă la un delfinariu află că delfinii înoată în cercuri deprimante, la nesfârșit, în spații mult prea mici, vor atrage atenția publicului să nu mai frecventeze acel loc. Oriunde te uiți, PETA încurajează oamenii să devină vegani și din ce în ce mai mulți oameni fac alegerea asta în fiecare an.

ELLE: Care a fost cel mai surprinzător sau mai șocant lucru pe care l-ai aflat de când lucrezi alături de PETA?
A.S.: Cred că oamenii buni înțeleg de la sine că producția de piele și blană este crudă – la urma urmei, omori animale ca să le porți blana sau pielea – dar încă mai cred mitul conform căruia lâna provine dintr-o tunsoare pe care i-o faci oii. Adevărul este mult mai crud. Cei care tund oile sunt plătiți la volum, nu la numărul de ore lucrate, ceea ce îi motivează să lucreze cât mai rapid posibil, iar oile ajung rănite, sângerează din răni deschise care sunt apoi cusute pe viu. Ca și cum n-ar fi suficient de rău, cei care le tund își varsă frustrarea și furia pe aceste animale fără apărare, lovindu-le, călcându-le, uneori chiar omorându-le acolo. Abuzul este sistematic, iar din 2014 PETA a documentat în 14 expozeuri cruzimea cu care sunt tratate oile în 117 astfel de stabilimente de pe patru continente. După ce am aflat asta, nu am mai putut să port lână. Cu bucurie am împărtășit acest adevăr gol-goluț pe un panou stradal din Times Square, ca să îi încurajez pe toți să mi se alăture.

ELLE: Și care e cel mai frumos lucru, sau cel care te-a mișcat cel mai mult, care te motivează să lupți mai departe?
A.S.: Progresul pe care l-am văzut doar în ultimii ani mă face optimistă, cred că nu vom mai exploata animale pentru mâncare, modă sau distracție în timpul vieții fiului meu, Bear. Met Gala a avut meniu vegan anul acesta, și fiecare mare compania producătoare de alimente, de la Ben & Jerry’s la Long John Silver’s, are acum și opțiuni vegane. Cu blana s-a sfârșit deja, iar companiile de modă investesc în piele realizată din ananas, ciuperci, dar și alte materiale sustenabile, care nu implică exploatarea animalelor. Circurile care utilizează animale aproape că au dispărut, SeaWorld nu mai are programe de înmulțire pentru balenele ucigașe, care au suferit atât. Sunt doar câteva dintre motivele pentru care sunt mândră să fiu unul dintre directorii de onoare ai PETA, pentru că organizația a avut un cuvânt de spus în toate aceste victorii și știu că mai urmează și altele.

ELLE: Care ar fi mesajul tău de dragoste?
A.S.: Veganismul este dragoste, faptul că devii vegan salvează viețile a aproape 200 de animale anual, deci înseamnă să arăți dragoste pentru vaci, pentru porci, pentru găini. În plus, îți înjumătățește riscul de afecțiuni cardiace, cancere, diabet, deci înseamnă și dragoste pentru propriul corp. Și îți micșorează amprenta de carbon, deci este și dragoste pentru planetă, și știm cu toții că are nevoie de asta mai mult ca oricând.

Thomas Pesquet

Astronaut și Ambasador al Bunăvoinței FAO
www.fao.org/home/en/
www.asf-fr.org

Deținătorul recordului pentru cel mai mult timp petrecut în spațiu, a mai bătut încă unul, pentru cea mai lungă misiune europeană în spațiu. Astronautul francez Thomas Pesquet a dus până la capăt două misiuni de câte 200 de zile în spațiu și a fost comandantul Stației Spațiale Internaționale. A făcut sute de experimente științifice pentru cercetători din toată lumea. Iar fragilitatea planetei noastre, văzută de sus, l-a motivat să devină un activist care ne atrage atenția asupra schimbărilor climatice. Din aprilie 2021, Pesquet este Ambasador al Bunăvoinței ONU din partea FAO (Food and Agriculture Organisation).

ELLE: Când și cum te-ai implicat în FAO?
Thomas Pesquet: În timpul primei mele misiuni din 2017, am fost uimit de fragilitatea planetei noastre, văzută din spațiu. Am început să distribui, pe cât de mult puteam, imagini și materiale video, care să le permită oamenilor să înțeleagă astfel pericolele care ne pândesc. În timp ce mă pregăteam pentru a doua misiune, am vrut nu doar să continui să pledez pentru schimbare, dar să și acționez. Am intrat în legătură cu FAO, al căror acțiuni păreau similare cu perspectiva mea, de la 400 de kilometri deasupra Pământului. Am fost onorat să devin Ambasador al Bunăvoinței, în aprilie 2021. De atunci, am lucrat împreună ca să ne păstrăm resursele și să le împărțim între noi în mod egal.

ELLE: Care este scopul și misiunea lor?
T.P.: Ca o agenție specializată a Națiunilor Unite, FAO conduce eforturile internaționale pentru a obține siguranță alimentară pentru toți, și se asigură că oamenii au acces la suficientă mâncare de calitate, nutritivă, pentru a avea vieți active și sănătoase. Cu peste 194 de state membre, FAO lucrează în 130 de țări din întreaga lume.

ELLE: Care sunt acum proiectele FAO?
T.P.: FAO susține țările astfel încât să-și îndeplinească scopurile de dezvoltare sustenabilă, adică tranziția către sisteme de agricultură mai eficiente, mai incluzive și mai rezistente, astfel încât să se producă mai bine, nutriția să fie mai bună și mediul să o ducă mai bine. Asta ar trebui să conducă la o viață mai bună, la o creștere economică incluzivă, care implică reducerea inegalităților între zonele rurale și cele urbane, între țările sărace și cele bogate, între femei și bărbați, fără să lase pe nimeni în urmă. O producție mai bună înseamnă să asiguri modele de producție și de consum sustenabile, prin intermediul unor circuite alimentare și agricole eficiente, într-un mediu și o climă în schimbare. Partea de nutriție se concentrează pe eradicarea foametei, pe obținerea siguranței alimentare, pe îmbunătățirea nutriției în toate formele ei, inclusiv promovând alimente nutritive și crescând accesul la tipuri sănătoase de diete. Iar toate aceste lucruri sunt posibile într-un mediu îmbunătățit, unul în care protejăm și restaurăm și promovăm utilizarea sustenabilă a ecosistemelor marine și terestre în timp ce combatem schimbarea climatică (prin intermediul unui tip de management ce presupune reducerea, refolosirea, reciclarea și gestionarea deșeurilor).

ELLE: Care a fost cel mai șocant lucru pe care l-ai aflat de când ai început să te alături campaniilor FAO?
T.P.: Mi-am dat seama cât de fragil este acest echilibru în unele locuri, cum pot influența schimbările climatice acest dezechilibru, dar și că producția de mâncare nu trebuie luată ca atare. În timpul pe care l-am petrecut în spațiu, am aflat despre cum lăcustele distrug vegetație pe arii echivalente suprafeței unor orașe uriașe, în fiecare zi. Când am ascultat detaliile de la un expert din Kenya, au avut un efect uriaș asupra mea, și am început să caut stolurile de lăcuste de la fereastra cabinei mele de pe Stația Spațială, dar nu sunt suficient de dense încât să fie observabile din spațiu. Dar perspectiva acestor evenimente sezoniere (tiparele vremii creează aceste crize ale lăcustelor) care distrug resursele unor regiuni întregi este înspăimântătoare, și știm că schimbările climatice le cresc atât viteza, cât și intensitatea.

ELLE: Ce ai simțit privind în jos către Pământ în timpul misiunii Alpha?
T.P.: M-am simțit privilegiat să văd Pământul în toată gloria sa vibrantă și trebuie să recunosc că natura este o artistă desăvârșită, întotdeauna se întrece pe sine în folosirea culorilor, a formelor, în toată această diversitate… Dar uitându-mă mai cu atenție am început să observ și efectele adverse pe care oamenii le au asupra mediului lor: poluare în râuri și mări, poluarea aerului, ghețarii care se topesc, defrișarea pădurilor tropicale au devenit net observabile, dacă îți pasă suficient încât să arunci o privire. Eu și echipa mea am fost și martorii unor fenomene extreme care țin de vreme, furtuni și incendii de vegetație în Canada, California și sudul Europei… Câteodată regiuni întregi erau acoperite de flăcări și de nori de cenușă aflați la altitudini mari, iar noi priveam în jos fără să putem face nimic. La final, părea că planeta e o navă spațială ca a noastră: cu resurse limitate, care trebuie folosite înțelept, și cu o echipă (șapte astronauți, în cazul nostru, dar 8 miliarde de membri la bord pe Pământ) care nu au alte opțiuni decât să aibă grijă de nava lor, pentru că altfel călătoria se oprește prea curând.

ELLE: Cum vezi viitorul umanității?
T.P.: Suntem pe o traiectorie rapidă a progresului științific și tehnologic, și orice parte a umanității pare să accelereze și va continua să o facă. Dar am văzut cu ochii mei care sunt provocările de care avem parte, care acum au loc la o scară globală, și deci au nevoie de intervenții la nivel global. Nu cred că avem altă alegere decât aceea de a ne combina resursele și aptitudinile, astfel încât să ne ducem acțiunile la următorul nivel, ca să obținem ceea ce nu putem obține separat, ca țări. Faptul că am muncit împreună ne-a făcut capabili să locuim pe orbita Pământului, încă din 2001. Doar încurajând mai multe țări să participe la acest efort vom reuși să avem o bază permanentă pe Lună, și prima misiune pe Marte cu oameni la bord. Sigur că există forțe care vor despărți țările, pentru anumite perioade de timp, dar cred că ne înscriem într-o tendință a cooperării și schimburilor internaționale.

ELLE: Care ar fi mesajul tău de dragoste pentru cetățenii și pentru liderii lumii?
T.P.: Pe cât de îngrijorat am fost să privesc fragilitatea Pământului de sus, unde viața e protejată de vidul spațiului doar de bula fragilă a atmosferei, am găsit acolo și motive pentru speranță. Stația Spațială în sine este o adevărată minune a ingeniozității umane, care a fost construită pașnic, în cooperare internațională, pentru scopuri lăudabile, precum cercetarea științifică și progresul umanității. Este, într-adevăr, cel mai complex obiect realizat vreodată, fiecare modul este un apogeu al tehnologiei la cel mai înalt nivel, a ceea ce au realizat cele mai moderne minți, asamblat în spațiu, cel mai ostil mediu pe care îl cunoaștem noi. Construirea ei a fost o sarcină uriașă, aproape imposibilă. Faptul că oameni din atâtea țări, care vorbesc limbi diferite, au trecut peste toate aceste provocări împreună, în numele unui ideal comun, și că au obținut un rezultat care e mult mai mare decât suma părților sale, mă face să cred în capacitatea noastră de a trece peste orice obstacol, dacă vrem să facem asta și dacă toți tragem în aceeași direcție. Pe scurt, dacă suntem în stare să facem o stație să zboare, atunci putem și să salvăm planeta.

ELLE: Ce proiecte ai pentru următoarele 6 luni?
T.P.: Deși sunt acum complet recuperat din punct de vedere fizic și sesiunile de debriefing s-au sfârșit, am în continuare activități regulate legate de misiunea mea: colectare de date științifice (trebuie să repet și aici aceleași protocoale pe care le-am urmat pe stație, astfel încât oamenii de știință să poată trage concluzii). O parte din timp mi-o petrec vorbind despre rezultatele misiunii, mai ales cu copii și studenți. Curând voi începe să muncesc pentru o a treia misiune, posibil către Lună, în câțiva ani. Și chiar acum particip la acțiuni pentru o cauză dragă mie: duc un avion, în Africa, pentru Aviation Sans Frontières, o organizație care oferă ajutor umanitar prin intermediul serviciilor de aviație (transporturi medicale către comunități izolate, evacuare medicală etc.).